Fitoterapia adenomului si a cancerului de prostata




Aproape toti barbatii cu varste care depasesc 60-65 de ani viziteaza tot mai des cabinetele de specialitate, acuzand suferinte acute sau cronice legate de afectiunile prostatei Pentru ca nu toti dintre cei interesati de aceste afectiuni glandulare cunosc unele detalii necesare de anatomie si de functionare a organelor implicate, vom face cateva precizari pe care le consideram absolut necesare in intelegerea problemei. Prostata este o glanda sexuala, anexa a aparatului genital masculin, situata intr-un tesut musculo-conjunctiv sub vezica urinara, pe primii centimetri ai uretrei. La varsta de 20 de ani, prostata are un volum de 15 cm cubi si seamana cu o castana, ca volum si forma. Prin partea sa centrala trece uretra, in care se secreta circa 25-30% din lichidul seminal, de obicei in timpul actului sexual. Acesta se amesteca cu sperma si lubrefiaza mucoasa uretala.

Prostatita este o infectie genito-urinara, care se caracterizeaza prin inflamarea treptata a prostatei. Forma acuta a bolii este o inflamatie microbiana, produsa in urma unor infectii cu gonococi, stafilococi, streptococi, enterococi si colibacili si se manifesta prin edeme si infiltratii glandulare, insotite adesea de colectari purulente. Apar uneori accese de febra (37,2 – 37,5°C), frisoane, urinare greoaie, cu mictiuni dese si nedureroase. Aceasta prima forma afecteaza circa 10% din barbatii de peste 18 ani.

Forma cronica apare frecvent la persoanele care depasesc varsta de 50-60 de ani, din cauza unor tulburari de echilibru hormonal, ajungand la o frecventa de aproximativ 40% din numarul barbatilor de peste 50 de ani. Se manifesta prin sclerozarea si atrofierea tesutului glandular. Bolnavul prezinta dureri perianale si tulburari genitale, cum ar fi ejaculari precoce sau intarziate, erectie dureroasa cu cantitate redusa a lichidului de ejaculare, lipsa apetitului sexual, ajungand pana la impotenta.
Prin hipertrofierea prostatei creste mult volumul tesutului musculo-conjunctiv, de cele mai multe ori cu proliferare papilifera. Se ajunge la ingustarea treptata a uretrei, vidarea incompleta a vezicii urinare, mictiuni foarte frecvente (peste 3-4 ori pe noapte), uneori cu usturimi pe canal. Agravarea incepe din momentul urinarii cu sange si la blocarea curgerii urinei (insuficienta renala sau blocaj renal).

Adenomul, frecvent la barbatii de peste 60 de ani

Adenomul de prostata este o forma evolutiva a prostatei netratata la timp, fiind caracteristica barbatilor care au "trecut de amiaza vietii". Boala consta dintr-o tumora benigna, deci necanceroasa, care apare in jurul varstei de 60 de ani, cand 70% dintre barbati constata prezenta simptomelor caracteristice. Cu trecerea anilor, prostata atinge dimensiuni de peste 40-50 mm in diametru (cat o lamaie) si devine mai dura, lipsita de elasticitate.

Ca urmare a presiunii create asupra vezicii urinare si a uretrei, apar dificultati de urinare, prin nevoia urinarii dese (polikiurie), la inceput de 2-5 ori in cursul noptii, cu jet urinar redus. Treptat, urinarile se indesesc si ziua, cu efort si jena la mictiune (disurie). In jurul varstei de 80 de ani, 90% dintre barbati au adenom de prostata, cu grade diferite de inflamare. Cu timpul se instaleaza oboseala cronica, lipsa poftei de mancare, dureri de cap si chiar o infectie a vezicii urinare, care nu poate sa fie evacuata la timp din cauza obturarii uretrei. Bolnavul se obisnuieste cu suferinta, dar fenomenele se accentueaza treptat, in functie de ritmul cresterii adenomului.
Cu cat ramane mai multa urina in vezica, neeliminata la timp, cu atat creste pericolul unei agravari a bolii din cauza inmultirii bacteriilor, a unor infectii urinare si a formarii de calculi renali si vezicali. in aceasta faza pot sa apara crize acute de insuficienta renala si chiar blocaj renal care afecteaza rinichii. Starea generala se agraveaza rapid, bolnavul slabeste, devine palid, astenic si nervos, din cauza unui somn intrerupt prea des. Creste procentul de urina din sange, se mareste tensiunea arteriala si se ajunge la insuficienta renala cronica si la unele complicatii grave. In unele cazuri, adenomul de prostata poate degenera in cancer de prostata, de vezica sau de rinichi.

Merita sa mentionam ca in tarile islamice incidenta afectiunilor de prostata este foarte redusa. Conform credintei lor, este interzis barbatilor sa urineze din pozitia "in picioare" in fata lui Allah, care este prezent peste tot. In pozitie "aplecat" are loc golirea aproape totala a vezicii urinare, precum si destinderea cailor renale si a prostatei, ceea ce ar putea explica raritatea cazurilor de suferinte prostatice.

Tratamentele afectiunilor prostatice

Implica un arsenal de metodici medicale, asociate cu retete de plante medicinale, elaborate in urma numeroaselor experiente seculare ale multor popoare, care au pus in evidenta unele proprietati terapeutice benefice (antiinflamatoare, antitumorale, antiseptice, anticongestive, diuretice si antispastice), care asigura o relaxare a musculaturii prostatei si distrugerea agentilor patogeni implicati.

In tratamentul intern sunt recomandate ceaiuri simple sau in amestecuri, tincturi si uleiuri eterice din plante aromatice.

- Decoct din ghimpe (holera), preparat dintr-o lingurita herba uscata si maruntita la 250 ml apa; se fierbe 10 minute la foc domol, se lasa sa infuzeze 15 minute in vas acoperit, se strecoara si se beau doua ceaiuri calde pe zi (dimineata si seara pe stomacul gol, cu 30 minute inainte de mese). Tratamentul dureaza 6 luni si se continua inca 12 luni, luand numai o cana pe zi (dimineata), in functie de stadiul bolii si de reactia organismului. Efectele tratamentului sunt decongestive, diuretice, dezinfectante si cicatrizante si se resimt dupa 3-4 saptamani, cu reducerea mictiunilor nocturne, disparitia usturimilor si a durerilor pe uretra, in zona vezicii urinare sau a sezutului. Treptat, prostata se descongestioneaza si isi reia elasticitatea si volumul normal, evitand astfel interventiile chirurgicale;

- Infuzie din pufulita cu flori mici, preparata dintr-o lingura herba uscata si macinata la 250 ml apa clocotita; se beau zilnic 3-4 ceaiuri calde, inainte de mese, avand efecte in normalizarea urinarii si evitarea usturimilor sau durerilor pe uretra, datorita proprietatilor diuretice, depurative, antiinflamatoare si dezinfectante;

- Infuzie din flori si herba inflorita de urzica moarta alba, preparata din 1 lingurita flori la 250 ml apa; se beau 2 ceaiuri indulcite pe zi, inainte de mesele principale, intr-un tratament de lunga durata cu efecte diuretice;

- Infuzie din muguri de pin (20-30 g la un litru apa), din care se beau 3 cani pe zi timp de doua saptamani, cu efect de reducere a inflamatiei glandei prostatice;

- Decoct din castane salbatice (2-3 seminte zdrobite si fierte in 1 litru apa); se bea cate o cana de ceai inainte de fiecare masa, timp de 3 saptamani, urmate de o pauza de 10 zile;

Alte tratamente se fac cu infuzie din frunze de par (100 g la 1 litru apa), de zmeur, de osul iepurelui, din flori de coada soricelului, decoct din frunze de strugurii ursului sau decoct din seminte decorticate si neprajite de dovleac (2-3 cani zilnic).

Combinatii din plante cu efect garantat

In decursul timpului au fost elaborate numeroase retete complexe in care sunt incluse atat plantele mentionate mai sus, cat si multe alte specii. Cel mai des folosit este amestecul din: radacini de tataneasa (20 g), flori de galbenele (20 g), flori de musetel (20 g), herba de busuioc (20 g), herba de ghimpe (20 g), flori de urzica alba (10 g), muguri de pin (10 g), din care se prepara un decoct cu 1 lingura amestec la 300 ml apa; se fierbe 4-5 minute la foc mic si se bea in cursul zilei avand efecte antiseptice, antiinflamatoare, anticongestive, diuretice si antitumorale.

In alte amestecuri mai intra: cimbrisor, merisor, coada-soricelului, coada-calului, valeriana, roinita, sulfina, fenicul, salvie, nalba, ienupar (fructe), fasole (teci), canepa codrului, trei-frati-patati, patrunjel (seminte).

Pe plan mondial este mult utilizata planta africana Serenoa repens, din extractul careia se prepara produsul german Prostamol Uno.

Tincturile cele mai eficiente contin:
- castane salbatice (20 g seminte zdrobite macerate timp de 10 zile in 100 ml alcool 70°), din care se iau cate doua lingurite tinctura pe zi, cu efecte in starile congestive ale prostatei;
- ceapa (2 lingurite tinctura pe zi, timp de 10 zile pe luna, pe durata de 6 luni anual);
- frunze de tuia si mesteacan, herba de ghimpe, urzica alba si rostopasca (in parti egale) in tinctura 10%, luand cate 20-40 picaturi de 2-3 ori pe zi, intre mese, timp de 1-2 saptamani pe luna.

Dimineata se poate lua un macerat apos din boabe de grau, iar seara, inainte de culcare, se ia o lingura de ulei de dovleac sau o jumatate de cana cu seminte de dovleac.
Uleiurile eterice din plante aromatice constituie o alta directie de tratamente (pin, ienupar, chimion, fenicul), cate 5-10 picaturi pe zi, in putina apa calda si indulcita sau intr-o lingurita cu miere sau dulceata, luate cu 20-30 minute inainte de mesele principale, timp de doua saptamani, avand puternice efecte antiseptice, diuretice si antispastice.

Ce si cat mancam

Regimul alimentar prevede un consum ridicat de lichide sub forma de ceaiuri si sucuri (din morcov, sfecla rosie, ridichi, castraveti, pepene verde, orz verde), precum si o cura de cruditati timp de doua luni. Se mai recomanda consumul de ceapa, usturoi, patrunjel, dovlecei, dovleac si varza. Dintre fructe sunt indicate in primul rand perele (cate 500 g zilnic, timp de 4-6 saptamani), apoi coacazele negre, zmeura etc.

De doua ori pe saptamana sunt recomandate zile cu regim de crutare. De trei ori pe zi, inainte de mese, se vor consuma 1-2 linguri de seminte de dovleac decojite si neprajite, insumand circa 100-300 g zilnic si o lingurita de ulei din seminte de dovleac, luata seara, la culcare.

In caz de retentie urinara acuta se incepe o cura de 3 saptamani cu extract din boabe de grau care se fierbe, la foc redus, intr-un litru de apa pana cand graul se inmoaie; se lasa sa macereze acoperit timp de 10 ore intr-un vas de sticla dupa care se strecoara si se consuma cate 100-150 ml in fiecare dimineata, pe stomacul gol, inainte de micul dejun. Tratamentul se repeta de doua ori pe an.

Alcoolul, cafeaua si ciocolata, excluse din hrana zilnica

Se vor evita mesele abundente, alcoolul, fumatul, cafeaua, ciocolata, alimentele si bauturile fermentate si greu digerabile, acriturile, laptele acru, iaurtul, smantana, borsul crud, bulionul, fructele crude, condimentele tari (ardei iute, piper, hrean, scortisoara), fructele prea acre. Sarea se reduce la minim.

Pentru a evita cancerul de prostata se recomanda barbatilor sa consume mult peste (macrou, somon, ton, sardele etc) cu un continut ridicat in acizi grasi, ce prezinta proprietati antiinflamatoare si antitumorale. De asemenea, are actiune protectoare beta-carotenul din morcov, conopida, varza, broccoli, licopenul din tomate, struguri, pepene verde precum si unele vitamine si elemente minerale.

Evitati sederea indelungata pe scaun

Bolnavii de prostatita si adenom se vor feri de frig si umezeala si vor avea grija ca picioarele si zona sezutului sa fie permanent calde. In cursul zilei se va face multa miscare in aer liber, bai de soare, exercitii fizice usoare, fara calatorii prelungite si oboseala accentuata. Se va evita sederea indelungata pe scaun precum si trepidatiile, calaritul si se vor combate constipatiile de cate ori este cazul.

Peste varsta de 45 de ani, fiecare barbat se va supune unui consult de specialitate pentru palparea prostatei. La fiecare doua ore, bolnavul va incerca sa urineze, iar seara isi va apasa puternic partea inferioara a abdomenului pentru evacuarea unei cantitati mai mari de urina.
Pe perioada tratamentului este recomandat repaus sexual, evitarea emotiilor negative si consumul preparatelor hormonale, cu efecte secundare grave.

In fiecare seara se va face o baie calda de sezut (la 40°C, timp de 20 minute) sau dus scotian alternativ (40°/20°C). Noaptea se va dormi numai pe o parte, deoarece dormitul de spate mareste frecventa urinarilor noctrune.
Tratamentul balneoclimateric se face, in formele cronice ale bolii, la statiunile Ocna Sibiului, Sovata, Bazna, Govora, Eforie Nord, Techirghiol si Mangalia, cu bai de soare si de namol.

Simptomele cancerului de prostata

Este o grava maladie a glandelor prostatice reprezentand a doua cauza de deces prin cancer, dupa cancerul pulmonar. Liga Romana de Cancer estimeaza ca in Romania sunt diagnosticate, anual, 177 cazuri noi de cancer de prostata si ca peste 7% din barbati mor anual din aceasta afectiune.

Incidenta bolii este mai mare in America de Nord si in Europa de Nord-Est. In schimb, este destul de rara in America de Sud, Africa si Orientul Apropiat. La negrii din America, riscul aparitiei cancerului de prostata este mai mare cu 40% comparativ cu populatia alba, inregistrand cea mai mare incidenta din lume.

Statisticile au aratat ca barbatii cu rude apropiate (tati, frati) care au suferit de cancer de prostata pot avea un risc de imbolnavire mai mare.
Detectarea cancerului prostatic in stadiile precoce este posibila cu testul antigenului specific prostatic (PSA), masurat in sange; celulele neoplazice produc un exces dintr-o proteina care determina cresterea nivelului PSA.

In stadiile initiale, cancerul de prostata evolueaza lent si fara simptome caracteristice. Semnalele de alarma apar prin dureri la urinare, mictiuni frecvente, mai ales nocturne, urinare cu sange, dureri lombare, toracice, pelviene sau la nivelul coapselor. Daca la tuseul rectal se descopera prezenta unui nodul sau a altor neregularitati prostatice este cazul unei atentii deosebite asupra existentei afectiunii canceroase.
Una dintre cauzele bolii o constituie existenta in sange a unei enzime numita hespina, care declanseaza extinderea celulelor maligne prin metastaze la nivelul ficatului, plamanilor si oaselor.

Cum poate fi tratat

Tratamentul fitoterapeutic se poate realiza prin multiple proceduri:

- infuzie de epurare cu un amestec, in parti egale, in care intra herba de ghimpe, pufulita cu flori mici, coada- soricelului, frunze de urzica alba, flori de galbenele si sulfina, radacini de brusture din care se beau cate 1-2 litri pe zi;

- tinctura antitumorala generala: rostopasca (40%), trei-frati-patati (30%), coada-calului (20%), tintaura (8%) si traista-ciobanului (2%); se consuma cate 30 de picaturi de 3 ori pe zi, cu 30 minute inainte de mesele principale, diluandu-se cu ceaiul de epurare;

- tinctura antitumorala specifica prostatei preparata dintr-un amestec, in parti egale, cu flori de urzica alba, traista-ciobanului, frunze de tuia, craite si saschiu din care se iau cate 30 de picaturi de 3 ori pe zi in ceaiul de epurare.

Dupa sase luni de tratament se face o pauza de 1-2 luni si se reia un nou ciclu.
Un studiu efectuat la Universitatea din Boston (SUA) arata ca dupa operatia de cancer la prostata are mare eficacitate extractul din ciuperca Phellinus linteus, care poate impiedica dezvoltarea unor noi celule canceroase, reducand si dozele de citostatice administrate ulterior.

Consumati zilnic peste

Regimul alimentar are un rol esential in reglarea secretiei hormonale si a procesului de diviziune a celulelor maligne. Exista o legatura directa intre cancerul de prostata si dieta alimentara bogata in alimente grase si preparate rafinate. Aceasta explica incidenta bolii de 120 de ori mai mare in SUA decat in China, unde alimentatia este mult mai simpla.

La consumul mare de grasimi animale si vegetale saturate, riscul imbolnavirii este de 2-3 ori mai ridicat, exceptie facand uleiul de masline presat la rece, uleiul din samburi de struguri si grasimile de tip Omega-3 din uleiul de seminte de dovleac, de seminte de in, de nuci si de peste. De aceea, se recomanda un consum marit de peste proaspat, cu un continut ridicat in acizi grasi nesaturati, care prezinta proprietati antiinflamatoare si antitumorale.

Incetinirea evolutiei cancerului de prostata se realizeaza printr-un consum sistematic de seminte de in, care diminueaza nivelul testosteronului din sange.

Dintre legume, cele mai evidente efecte protectoare fata de cancer le au tomatele si sucul de rosii, bogate in licopen, un antioxidant care inhiba procesele de oxidare celulara. De asemenea, se recomanda pentru consum morcovi, varza, broccoli, conopida, varza de Bruxelles, struguri, pepene verde (bogate in beta-caroten si licopen). Sunt deosebit de eficiente vitaminele E si D, precum si unele elemente minerale cu proprietati antioxidante cum ar fi seleniu, existent in cereale integrale si in nucile braziliene.

Exista recomandarea de a reduce treptat consumul de lapte si produse lactate, din cauza unui aport prea mare de calciu.

Interventia chirurgicala nu este indicata la peste 70 de ani

Cancerul de prostata poate fi tratat cu hormoni antitumorali sau cu medicamente citostatice care reduc tumorile prostatice si suprima capacitatea de metastazare prin invazie in tesuturile inconjuratoare.

La barbatii de peste 70 de ani, cancerul de prostata progreseaza foarte lent, astfel ca decesele survenite ulterior ar putea fi provocate si de alte cauze. De aceea, se impune renuntarea la interventia chirurgicala dupa aceasta varsta, mai ales ca operatia facuta poate provoca reactii nevindecabile, cum ar fi impotenta si incontinenta urinara sau chiar afectiuni cardiace grave, adesea fatale. Tinand seama de aceste urmari posibile, interventia chirurgicala poate fi inlocuita prin brahiterapia cu implante radioactive, folosind iodul radioactiv, inserat in prostata pentru protejarea tesuturilor afectate cat si a celor sanatoase din organism.

Vindecarea completa este posibila numai daca diagnosticarea bolii a fost facuta la timp. De aceea, se impune ca orice barbat cu varsta de peste 60 de ani sa-si faca, anual, un control la prostata, mai ales daca apar tulburari sau dureri la urinare. In concluzie se poate sublinia ca tehnicile naturiste si medicamentoase pot rezolva majoritatea cazurilor de prostatita si o mare parte din cazurile de adenom si cancer de prostata, evitand riscurile interventiilor chirurgicale, mai ales la varste inaintate, de peste 85-90 de ani.

Reteta autorului include, pentru uz intern:

- ghimpe, pufulita cu flori mici, urzica alba, pin (muguri), castane salbatice, cimbrisor, coada-calului, coada soricelului, dovleac (seminte), tataneasa (radacini).

Remedii indicate in uz extern:

- bai locale cu infuzie sau decoct din diferite plante medicinale luate separat: castane salbatice, flori proaspete de musetel sau urzica alba, fan (2-3 pumni la un litru apa);
- amestec de plante cu flori de musetel (20 g), flori de galbenele (20 g), flori de urzica alba (10 g), herba de busuioc (20 g), muguri de pin (10 g) si radacini de tataneasa (20 g) din care se prepara un decoct cu 3 linguri amestec la un litru apa, cu utilizare in bai calde de sezut;
- cataplasme aplicate in partea de jos a abdomenului cu ceapa cruda, radacini de tataneasa, schinduf si patlagina;
- cataplasme de noapte in zona pelviana cu frunze de varza curatate de nervuri si inmuiate in apa fiarta, terci din coada-calului, cartofi cruzi si tarate de grau;
- comprese (de 2-3 ori pe zi cate 20-30 minute) cu decoct de pufulita, turita mare, brusture, bitter suedez, coaja de stejar, par si arin; inainte de aplicarea compreselor se unge zona cu extract uleios de sulfina, ulei de masline sau unguent de galbenele. Aplicarea pe zona afectata a unei perne umplute cu paie de ovaz si herba de coada-calului.

Apiterapia recomanda polen (20 g luate dimineata timp de 30 de zile) sau cate doua lingurite propolis la fiecare masa, timp de 10 zile, cu repetare la inceputul fiecarui anotimp.

de Constantin I. Milica, profesor universitar


sursa: www.ecolife.ro









Scroll