Armonia naturii

Motivul ingerului in arta a dat mereu aripi fanteziei artistilor, inspirandu-i mai ales pe pictori si pe sculptori.

Fiintele inaripate si mesagerii ceresti se regasesc inca din timpuri stravechi si in arta figurativa a sumerienilor si a babilonienilor, a egiptenilor, a grecilor si a romanilor. Faimoasa Nike (Victoria) din Samotrace, conservata la muzeul Louvre din Paris a fost sculptata in secolul al II-lea i.H. si reprezinta o extraordinara fiinta inaripata care, din punct de vedere al trasaturilor feminine aminteste foarte mult de ingerii din bisericile crestine.

Ajungand in timpurile noastre vom gasi multe reprezentari in pictura, in sculptura, in piatra sau in lemn, a motivului angelic. Temele predilecte sunt motivele din Vechiul Testament si mai ales din Noul Testament - Buna Vestire, anuntul facut pastorilor, visul lui Iosif, ingerul de pe Muntele Maslinilor, inaltarea lui Iisus, eliberarea Sfantului Petru din inchisoare si multe altele. Amintim de asemenea de multimea de ingeri muzicanti, de ingeri pazitori, de corurile angelice, de ingerii care sustin candelabrele sau alte obiecte ornamentale pe care le gasim in biserici.

Un exemplu elocvent in ceea ce priveste inspiratia angelica ce influenteaza lucrarile artistilor, il reprezinta Marc Chagall, extraordinarul artist rus nascut in 1887, ce a trait la Paris si a oferit in tablourile sale un spatiu larg elementelor metafizice, supranaturale, onirice, simbolice. Ingerii care populeaza atat de des cerurile sale alaturi de cuplurile de indragostiti si de animalele fantastice, de culori bizare, nu sunt figuri produse de fantezie, ci isi au originea intr-un vis pe care l-a avut Chagall si pe care l-a descris intr-o nota autobiografica.

William Blake, nascut la Londra unde si-a petrecut toata viata, poet, pictor, gravor, isi ilustra personal cartile sale de poezie, pline de un misticism de inspiratie crestina.
Aparitiile entitatilor supranaturale au fost apoi o constanta a vietii si a operei sale, el afirma de exemplu ca il vedea aproape in fiecare zi pe Iisus Christos, care ii dicta ceea ce el scria apoi - "Eu nu am fost decat cel care a scris", spune in poemul "Ierusalim",  "Autorii sunt de dincolo".

Motivul ingerului se regaseste si in pagina finala a faimosului roman a lui Thomas Mann, "Moarte la Venetia", aparut in 1912. Prin cuvintele lui Thomas Mann, in scena finala, personajul baiatului din roman, se transforma sub ochii scriitorului muribund in ingerul mortii care il conduce in spatiul infinit.

La o distanta scurta de timp fata de romanul pomenit anterior, in "Jurnalul" lui Franz Kafka, la data de 25 iunie 1914, intalnim o pagina extraordinara dedicata aparitiei unui inger, ceva asemanator cu ceea ce a scris Marc Chagall. Fiind un om care a trait in angoasa si singuratate, care s-a simtit prizonierul camerei inchiriate, probabil ca surprinde in cazul lui Kafka descrierea acestei experiente a intalnirii cu o fiinta angelica.

Si in cazul altori autori, precum Anatole France, Stefan George, Paul Valery, Georg Trakl, Alfred Doblin sunt intalnite referiri la prezenta, in diferite moduri, a ingerilor. Gasim referiri si in "Darul lui Humbold" al lui Saul Below, scriitor american de origine rusa, care a primi premiul Nobel in 1976 pentru literatura. Aceasta carte obtine premiul Pulizer in 1975, prezentand societatea americana moderna in care tema ingerilor exprima o nota evidenta de contrast. Dar Below nu are in mod evident nici retineri nici tabuuri - el il cunoaste bine pe Rudolf Steiner, fondatorul antropozofiei si cu siguranta este familiar cu docrinele sale despre lumile superioare, drept pentru care se aventureaza in dizertatii profunde asupra Heruvimilor, Serafimilor si a altor ierarhii angelice citate de apostolul Pavel in scrisorile sale, teme adaptate la o conversatie normala.

Putinele exemple dedicate motivului ingerului in arta ce au fost prezentate mai sus, arata  ca figura mesagerului celest a fost prezenta mereu in istoria, in cultura si in fantezia tuturor perioadelor omenirii. Ingerul, mesagerul celest, reprezinta un simbol de liniste si de speranta, un arhetip profund inradacinat in psihicul uman dincolo de forma miturilor sau de religie.