Armonia naturii

Asociatia ECO-EUROPA si colaboratorii sai au efectuat in perioda ianuarie - martie 2004, la initiativa si sub coordonarea dl. Dragos STAN - presedinte, o campanie de culegere de informatii de mediu la nivelul orasului Bucuresti (investigatii proprii, cercetare studii, consultare a unor diferite surse autorizate, etc.) in urma careia s-a evidentiat o inrautatire alarmanta a sanatatii locuitorilor si o deteriorare grava a factorilor de mediu din oras.

Astfel, a fost inregistrata o crestere procentuala negativa atat la gradul de poluare al orasului, pe fondul unei scaderi dramatice a suprafetelor verzi din Bucuresti (totalul de spatiu verde s-a injumatatit dupa 1989), cat si la calitatea defectuoasa a alimentatiei locuitorilor.

Aceeasi crestere negativa s-a remarcat, bineinteles, si la efectele directe si indirecte ale acestora: morbiditate, mortalitate, copii nascuti cu malformatii sau intoxicati cu plumb, cresterea temperaturii mai mult decat cresterea medie pe tara, ploi acide si foarte acide, fenomene meteo imprevizibile, etc.

Prezentam in continuare, un raport sumar al principaliilor factori identificati ca fiind responsabili de situatia grava existenta la nivelul orasului :

STAREA ECOLOGICA Bucuresti 2004

Bucuresti - TRANSPORT

Cele doua milioane de locuitori ai Bucurestiului, capitala Romaniei, si nu numai ei, pe langa tonele de praf pe care le inhaleaza lunar, inspira resturile gazoase cancerigene ale celor aproximativ doua milioane de automobile, (cu tot cu cele in tranzit sau venite pentru aprovizionare), numarul acestora in Bucuresti, pana in prezent, dublandu-se la fiecare 5 - 6 ani. A devenit o obisnuinta pentru locuitorii Bucurestiului sa aiba nu una, nu doua, ci trei masini: una personala pentru iesit cu familia sau prietenii, una de serviciu si inca una veche pe care a abandonat-o in fata blocului...

Aproape jumate din automobilele care circula in Bucuresti functioneaza pe baza de benzina cu plmb... Un Kg de plumb pe an este eliminat de fiecare masina. Aceasta substanta deosebit de nociva distruge calciul din oase, generand saturnism, decalcifieri, femeile nasc copii anemici, cu un intelect scazut si un comportament in general deviant cand cresc.

Traficul rutier bucurestean produce peste 2.000.000 tone de substante nocive anual cu efecte extrem de grave asupra starii de sanatate a locuitorilor precum si deteriorarea accentuata a factorilor de mediu, fiind una dintre cauzele principale ale celor peste 20.000 cazuri anuale de deces datorate unor diferite stari maladive (afectiuni ale aparatului respirator, cardio-vascular, psihic), copii nascuti cu malformatii sau intoxicati cu plumb, dar si pentru cresterea temperaturii mai mult decat media pe tara.

Situatia se agraveaza vara, in zonele centrale unde posibilitatea aparitiei unor decese este de 2-3 ori mai mare datorita emisiilor de toxine peste limitele maxime admise.

In arterele rutiere foarte aglomerate din zonele centrale ale Bucurestiului ar trebui aplicat urgent conceptul de - "artere pietonale" - fara trafic auto, foarte uzitat in tarile europene.

Benzinariile din Bucuresti

Bucurestiul este sufocat de statii de benzina. Datorita usurintei cu care se acorda autorizatiile de constructii am ajuns sa avem benzinarii cam la fiecare 500m, pe alocuri avem benzinarii lipite una de cealalta, construite de multe ori, chiar in mijlocul cartierelor de locuinte (50m distanta de spatii locuibile), fiind astfel pusa in pericol si siguranta civila a locatarilor din zona.

Bucurestiul - sub asediul prafului

Din cauza defrisarilor masive, care au afectat perdelele de protectie de jur imprejurul Bucurestiului, statiile de betoane raspandite pe tot teritoriul Bucurestiului, cladirile abandonate si vanturile care intra in oras depoziteaza, lunar, conform ultimelor statistici, 273 tone de praf pe kilometru patrat. Vantul, din fenomen salvator a devenit un factor nociv in oras, deoarece blocarea circulatiei aerului prin aglomerarea constructiilor, mai ales a celor inalte, a condus la aparitia efectului "de canion", adica la blocarea agentilor toxici (praf, oxizi, plumb, ozon etc.) la nivelul la care respiram, iar la periferie nu face altceva decat sa aduca tone si tone de praf, din cauza defrisarilor masive.

Bucuresti - Aglomeratia urbana

In ceea ce priveste aglomeratia, Bucurestiul este unul dintre acele orase in care nu iti doresti sa locuiesti: 9009 locuitori pe kilometru patrat. in conditiile in care in Berlin isi disputa aceeasi suprafata doar 3905 locuitori, in Viena - 3850, in Budapesta - 3674, iar in Bratislava - 1226. Cel mai aglomerat sector din Bucuresti este sectorul 2, cu 12.724 locuitori pe kilometru patrat, urmat de sectoarele 3 - 12.273 si 6 - 10.874 locuitori/kmp. in schimb, sectorul "rezidential", 1 adica, are o aglomeratie de doar 3446 locuitori/kmp.

Bucuresti - Domeniul INDUSTRIAL

Daca locuitorii si mediul din zona centrala sunt poluati din cauza traficului rutier intens (70% din poluarea orasului) la periferie, poluarea industriala, desi nu a avut o crestere spectaculoasa (ci doar o depasire constanta a limitelor admise), datorita cantitatilor mari de plumb si metale grele, reprezinta un alt factor important de disconfort. La acestea se adauga emisiile centralelor termice ale orasului, "bogate" in funingine si SO2 (in Bucuresti, unde sunt centralele pe hidrocarburi (pacura si gaze), se intampla des, in perioada de iarna, sa se depasesca cantitatile maxime de agenti poluanti, cand se foloseste pacura de proasta calitate, cu mai mult de 1%).

Bucuresti - ZONA VERDE

Stare de fapt

In ultimii 15 ani au disparut peste 20 milioane mp de spatii verzi din Bucuresti...

Spatiile verzi sunt supuse continuu unui adevarat macel prin:

- amplasarea ilegala pe suprafata acestora de mii de garaje auto individuale, (la momentul actual, garajele auto individuale ocupa o suprafata de peste un milion de metri patrati, ce a avut initial destinatia de zone verzi),
- tarabe pentru comertul stradal,
- inmultirea si extinderea necontrolata a "snack-bar"-urilor din parcurile bucurestene,
- parcarile haotice pentru autoturisme pe zone verzi.

La toate acestea se adauga marile proiecte "investitionale" de distrugere a parcurilor capitalei... (Mai nou, suprafete intinse de spatii verzi din parcurile bucurestene, domeniu public atat de necesar locuitorilor orasului, au devenit datorita pretului foarte ieftin, pozitionarii centrale si posibilitatilor de "combinatii", oportunitatile de afaceri ale anului pentru cei intresati in construirea de centre comerciale, hoteluri, sedii, cladiri rezidentiale, etc.)

Unui bucurestean sufocat de praf, de poluarea automobilelor si a cosurilor industriale ii revine in medie mai putin de un sfert din spatiul verde acceptat de normele internationale ale lumii civilizate. Norma de spatiu verde in zona urbana este de 12 mp/locuitor (dar 70 mp/loc in Viena, 31 mp/loc in Varsovia), comparativ cu 2,5 mp/locuitor in Bucuresti.

Reducerea suprafetei spatiilor verzi din Bucuresti ar fi fost si mai mare daca in totalul acestor suprafete nu s-ar include si cele 14 cimitire care insumeaza 131,3 ha si care nu au putut fi folosite (inca) pentru amplasarea de garaje si tarabe;

Supunem atentiei cateva planuri de viitor - "constructii de anvergura" care (deocamdata) sunt doar proiectate pe arii extinse in zona verde a orasului : "Mini Disneyland" in parcul Izvor, "cartier rezidential" in parcul Titan, "Catedrala Mantuirii Neamului" in parcul Carol, "hotel de lux" in perimetrul Gradinii Botanice, "campus universitar" in Parcul Tineretului - oraselul copiilor.

Bucuresti - GUNOAIE

Bucurestiul produce aproape 2000 de tone de deseuri pe zi.

Gunoaie gasim pretutindeni, in locurile cele mai neasteptate: in fata blocului, in jurul tuturor pietelor bucurestene, in parcuri, pe marginea si in interiorul lacurilor in care ne scaldam vara, pe spatii intinse la periferia orasului, avem cam 60-70 halde de gunoi neorganizate in fiecare sector al Capitalei. Se recunoaste, ca in ultimii 15 ani, numai 80% din cantitatea de gunoaie menajere a putut fi colectata, restul de 20% ramanand a acoperi spatiile verzi, terenurile virane, malurile lacurilor etc).. si inca n-ar fi mare lucru daca-n aceste platforme de gunoi n-ar scurma cainii vagabonzi, pasarile, porcii domestici si ar manca resturi infestate, imbolnavindu-se si, la randul lor, imbolnavind oamenii. Odata cu venirea valurilor de caldura, de seceta, aceste deseuri menajere vor intra in putrefactie si vor aduna roiuri de muste si tantari, vor emana cumplite miasme ce vor calatori prin atmosfera si vor vicia aerul pe care-l respiram.

In Romania se folosesc in continuare metodele clasice : arderea si ingroparea cantitatilor mari de deseuri urbane (umede, plastic) in aer liber, ce produc emisii de dioxina, una dintre cele mai toxice substante cunoscute pana in prezent, care mai este si bioacumulativa.

Suntem printre ultimele tari europene care nu au un sistem public de reciclare a deseurilor.

Poluarea fonica

In Bucuresti, in special in zona centrala, avem depasiri frecvente ale normelor maxime admise de zgomot si vibratii, datorita traficului rutier (cu accent deosebit pe ultima perioada - "a marilor reconstructii de carosabil"). Cat despre inexistenta atat de necesarelor perdele de arbori, aceasta nu face decat sa permita zgomotelor de tot felul sa se plimbe nestingherite pe distante de kilometri. De asemenea avem o frecventa depasire a normelor de zgomot si vibratii admise la transportul cu metroul si ni se mai sparg timpanele si in timpul desfasurarii spectacolelor - concert in centrul orasului (zone locuibile).

Concentratiile de ozon

In urma masuratorilor privind poluarea cu ozon troposferic, s-au gasit depasiri ale concentratiilor maxime admise mai ales in timpul pranzului. Constructiile foarte inalte din oras si mai ales din centrul capitalei blocheaza o aerisire corecta si o circulatie naturala a aerului. Totodata pe bulevardele inguste care actioneaza ca adevarate canioane se acumuleaza si alte gaze toxice pentru organismele vii, in special, cele provenite din trafic. In perioada de stralucire solara, din cauza poluarii, cresc concentratiile de ozon. Aparitia soarelui duce la marirea concentratiei de ozon. Cum in prezent reparatiile strazilor duc la congestionari grave ale circulatiei in Bucuresti, aceste acumulari devin periculoase. De aceea specialistii avertizeaza locuitorii si in special persoanele in varsta sa evite sa circule pe strazile aglomerate si poluate. In Bucuresti vara, temperatura este cu 2-3 grade peste media pe tara.

Datorita poluarii aproximativ 30% din barbatii bucuresteni sunt sterili. Femeile din capitala au cel mai scazut nivel de fertilitate din tara.

CALITATEA ALIMENTATIEI

a) poluarea chimica si microbiologica a alimentelor

Plumbul apare ca unul din poluantii majori deoarece a fost gasit, in cantitati care depasesc limitele maxime admise, in multe probe de alimente, atat de origine animala, cat si vegetala.

b) folosirea aditivilor sintetici chimici (E-urile cancerigene) in prepararea produselor alimentare

c) alimente modificate genetic (efecte secundare periculoase pe termen lung)

d) nerespectarea frecventa a normelor de igiena alimentara

Bucuresti - APA

Bucurestiul este singura capitala europeana fara o statie de epurare normala (detine una, dar este subdimensionata).

ANOMALIE: in industrie, 80% din apa consumata se ia din adancime, deci din cea mai nepoluata apa, in timp ce pentru populatie se ia din rau, prin statiile de filtrare.

Pentru a diminua riscul de imbolnavire al consumatorilor se recurge la clorinarea apei, lucru cu consecinte deosebit de grave asupra sanatatii populatiei. Introdus in apa pentru a ataca materia organica, clorul ingerat, absorbit prin piele sau inhalat sub forma de aburi la dus, ajunge in corp unde are acelasi efect ca si in apa - ataca materia organica. Clorul rezidual reactioneaza cu materia organica, formand trihalometanii (THMs) unul dintre acestia fiind cloroformul, substanta suspectata de producerea cancerului.

Sistemul de dezinfectare a apei cu clor, un gaz coroziv, solubil in apa, face sa scada rezistenta conductelor metalice care o transporta si in acelasi timp creeaza probleme de sanatate celor care sunt alimentati cu de 3-4 ori mai mult clor decat concentratia maxima admisa de organismul uman.

Lacurile de agrement din Bucuresti - Pericol Public

In ultimii 15 ani, apele lacurilor bucurestene preiau cantitati uriase de gunoi menajer si deseuri industriale ce se descarca pe malul sau direct in lacuri de catre cetateni, unitati economice, regiile de salubritate ale Capitalei; de asemenea mai preiau si o parte din deseurile lichide (fecaloid-menajere) ale locuintelor nou amplasate in vecinatatea acestora, la care se adauga cantitatile uriase de detergenti rezultati din spalarea masinilor, covoarelor, etc. pe malul lacurilor; asta ca sa nu mai amintim de "perdelele plutitoare" formate din chistoacele de tigari aruncate in apele lacurilor de catre cetatenii "responsabili".

Imposibilitatea identificarii poluatorilor pe Dambovita (canalul subteran)

Canalizarea subterana a principalului rau care strabate Bucurestiul - Dambovita permite tuturor particularilor si fabricilor riverane sa-si deverseze mizeriile neepurate fara a fi trasi la raspundere. Zilnic, cel putin 5 vagoane de materii fecaloide curg la vale, netratate, alimentand prizele de apa ale oraselor invecinate - Calarasi, Galati, Braila sau ale cetatenilor Deltei. Pentru a nu mai vorbi si de apele celor cateva mii de fabrici care nu poseda sisteme de epurare eficiente, cu repercusiuni uneori de neimaginat asupra echilibrului natural si a sanatatii oamenilor.

Folosirea azbestului la noile constructii

In Romania azbestul este folosit cu "nonsalanta" la noile constructii (in placile de azbociment) si ca izolant, cu toate ca aceasta substanta este deosebit de periculoasa. El este interzis in Europa civilizata de peste 30 ani pentru ca particulele de azbest inspirate in plamani sunt cancerigene.

Masini abandonate

Bucurestiul este probabil unul dintre cele mai mari "cimitire" de autovehicule din lume. Potrivit unor estimari, 5 la suta din cele peste 1.500.000 de autovehicule inmatriculate in oras sunt abandonate prin parcari, garaje, curti, pe trotuare sau chiar pe carosabil, in vecinatati uneori foarte curioase, ocupand inutil spatii pe care le degradeaza. Asta pentru a nu mai pomeni de nevalorificarea unor piese auto reciclabile sau refolosibile.

Macarale abandonate

Peste 120 macarale abandonate de circa 15 ani ne polueaza privirea si risca sa se prabuseasca peste noi. Demontatul lor costa mai scump decat contravaloarea fierului lor vechi.

Pasajele rutiere

Cele sapte pasaje rutiere din Bucuresti nu au fost reparate de 20 de ani si reprezinta un pericol atat pentru soferi cat si pentru pietoni. Exemplul cel mai graitor este pasajul Marasesti, care din cauza neconsolidarii intra in fiecare luna cu cinci centimetri in pamant. (n.r. - acesta, din fericire, este in prezent in lucrari de reparatie)

Chioscuri ilegale

Pe teritoriul Bucurestiului se mai afla peste 5.000 de chioscuri (gherete, tarabe) amplasate ilegal pe care le intalnim in cele mai ciudate ipostaze: obturand gurile de aerisire urbane sau chiar prinse de copaci in parcuri (poate pentru a avea stabilitate).

Panouri publicitare

Bucurestiul este la momentul actual invadat de panouri publicitare; culmea, majoritatea miilor de panouri publicitare (unele de dimensiuni faraonice), acopera (pe langa spatiul verde), cladirile estetice (nou construite, arhitectura aleasa), lasandu-le in continuare pe cele vechi (neintretinute, cu fatade inestetice) sa ne deranjeze vizual in continuare.

Cladiri periculoase

In Bucuresti avem peste 200 de cladiri cu risc seismic ridicat, din care peste 100 de cladiri (construite inainte de 1940) necesita lucrari urgente de consolidare - bulina rosie. Fatade monumentale, cladiri impunatoare, parasite, unele situate (ultra)central asteapta primul cutremur pentru ca locul "eliberat" sa fie apoi "valorificat". E mult mai comod si mai ieftin pentru buget...

"Comunicatii fara fir"

In Bucuresti se utilizeaza aproximativ 2.000.000 de telefoane mobile (tendinta in crestere - a devenit obisnuinta sa avem si telefon mobil personal si telefon mobil de serviciu) si avem zeci de mii de antene, retele de transmisie-receptie radio, tv, parabolice satelit, in concluzie, bucurestenii traiesc sub o adevarata "cupola a undelor electromagnetice".

Fumatul

In urma unui studiu individual s-a constatat ca peste 30% din tinerii sub 18 ani de prin liceele bucurestene fumeaza. De asemenea, tot in urma unui studiu individual, s-a constatat ca aproximativ 40% din soferii de pe mijloacele de transport in comun din Bucuresti - RATB, fumeaza in timp ce transporta calatori, acestia inhaland involuntar fumul.

In Bucuresti au aparut forme de viata "mutant"

In urma cu cativa ani, un grup de speologi romani au gasit o metoda de antrenament subacvatic mai deosebita: se scufundau in galeriile subterane ale metroului bucurestean (zona Policolor). Aici au intalnit vietati stranii. Este vorba despre brotacelul alb de "metrou". Aceasta broasca este verde si traieste pe uscat in mod normal. Mediul subteran si apa care a inundat galeriile l-au transformat intr-o vietate de apa depigmentata. Practic este alt animal si plantele s-au transformat acolo... inainte de inundarea totala, in aceste catacombe cresteau salcii ca toate salciile. Apa le-a transformat intr-uh fel de plante subacvatice de mediu intunecos care nu mai seamana cu nimic din ceea ce cunoastem. Sunt specii degenerate care ar putea fi purtatoare de te miri ce bacterii... Sunt cunoscute aceste date dar nimeni nu se deranjeaza sa studieze fenomenul.

"Norme originale" de inhumare

Urmare a dezinteresului care se manifesta in Romania am inceput sa avem situatii hilare... Astfel inhumarea (ingroparea) mortilor in unele cimitire, in special la periferie, neavand norme stricte impuse si verificabile, se face "pe moment" cu persoane neautorizate - "groparii zilieri" de prin preajma cimitirelor. Astfel adancimea gropii de inhumare de 3 m admisa sanitar poate deveni 1,5-2 m la "libera alegere" a groparului... Cadavrul astfel inhumat va deveni in timp un focar de infectie pentru cei care sunt in preajma, ca sa nu mai vorbim de mirosurile pestilentiale pe care le va emana.

Obicei traditional denaturat cu consecinte grave asupra sanatatii si mediului

In Bucuresti (in toate zonele de case de la periferie) si mai ales prin tara, se organizeaza anual in seara zilei de sarbatoare crestina "Lasatul Secului pentru Postul Mare", obiceiul popular denumit si "URLARIA"(sau "Dihornita", sau "Uralie", "Olelie", etc.). - anul acesta a avut loc pe data de 22 februarie 2004. Traditional, obiceiul acestei sarbatori consta in organizarea de focuri spontane "la sosea", unde locuitorii zonei, in special tinerii, ardeau imbracamintea si incaltamintea veche (uzata), sugerandu-se trecerea la un nou sezon - "de innoire", chefuind in jurul focului.

De cativa ani insa, desfasurarea obiceiului s-a denaturat total, inlocuindu-se arderea accesoriilor vestimentare uzate cu cauciucuri uzate, la care se adauga si tuburi de spray (deodorant) golite care in foc explodeaza si provoaca, spre deliciul participantilor, senzatii de efect - "puternice bubuituri" (practica deosebit de periculoasa). Se considera mai de efect flacara produsa de arderea cat mai multor cauciucuri in acelasi timp, eventual de dimensiuni cat mai mari, ajungandu-se, pe alocuri, la arderea simultana a peste 10 cauciucuri! Bineinteles, in tot acest timp chefliii, localnicii si nu numai, inhaleaza involuntar norii de fum produsi de sutele de astfel de "focuri".

Comercializarea nuferilor - interzisa prin lege

In toate perioadele de vara ale ultimului deceniu (fenomen accentuat in ultimii ani) nuferii, aceste plante ocrotite, acvatice, care salubrizeaza apa lacurilor, sunt vanduti fara nici o jena de catre ignoranti (?!) pe aproape toate arterele principale ale orasului. Nici o autoritate abilitata nu a intervenit pana in prezent pentru stoparea fenomenului in ciuda evidentei.

Barajul "Lacul Morii" - pericol iminent

Stratul freatic de suprafata s-a modificat periculos de mult in sensul cresterii cotelor sale la un nivel care poate periclita siguranta constructiilor din Bucuresti in cazul unor cutremure de pamant. Exista zone unde apa ajunge chiar sub fundatia unor cladiri. Acestea risca sa-si piarda verticalitatea din cauza solului imbibat cu apa. De vina este, pe langa enormele pierderi din motivele indicate mai sus, si amplasamentul defectuos gandit al Lacului Morii. Acest "lighean" prost izolat, situat la peste 17 m deasupra cotei Bucurestiului, a modificat prin presiunea exercitata conform principiului vaselor comunicante, cota naturala a zonei. Mai mult, o calamitate naturala ar dezagazui intre 20 si 60 de milioane de metri cubi de apa care ar inunda capitala daca nu se iau masuri de remediere a acestui proiect aberant realizat.


sursa: Active Information Media
www.aim.active.ws