Armonia naturii

Padre Pio de Pietrelcina (1887 - 1968) avea o cu totul deosebita, delicata, respectuoasa devotiune pentru ingerul pazitor. "Micul sau tovaras din copilarie", "bunul ingeras" i-a fost intotdeauna de ajutor. A fost un prieten ascultator, prompt, punctual, care, ca un mare maestru de sfintenie, a exercitat asupra lui o continua stimulare de a progresa in exersarea tuturor virtutilor. Actiunea lui asidua si discreta i-a fost calauza, sfat si ajutor.

Cand primea o scrisoare scrisa in franceza, ingerul pazitor era cel care-i servea de interpret: "Daca misiunea ingerului nostru pazitor este mare, cea a ingerului meu este cu siguranta mai mare, trebuind sa faca si pe traducatorul din alte limbi".

Ingerul pazitor era prietenul sau intim care, dimineata, dupa ce-l trezea, lauda impreuna cu el pe Domnul: "Chiar noaptea, cand inchid ochii, vad cum se ridica valul si mi se deschide in fata Paradisul; leganat de aceasta viziune adorm cu un suras de dulce beatitudine pe buze si cu fruntea deschisa intr-o liniste perfecta, asteptand ca micul meu tovaras din copilarie sa vina sa ma trezeasca si astfel sa inaltam impreuna laudele de dimineata, spre desfatarea inimilor noastre".

In atacurile infernale, ingerul pazitor, prietenul invizibil, era acela care ii alina durerile: "Prietenul meu din copilarie cauta sa potoleasca durerile pe care mi le produc acei necurati apostati, leganandu-mi spiritul pe valurile sperantei".

Cand ingerul nu intervenea cu destula solicitudine, Padre Pio, in mod confidential, stia sa-l miste chiar printr-o dojana fraterna: "Nu va mai spun cum ma lovesc nenorocitii aia. Uneori simt ca sunt gata sa mor. Sambata mi s-a parut chiar ca vor sa ma termine si nu stiam ce sfinti sa chem in ajutor. M-am adresat ingerului meu. Dupa ce s-a lasat un pic asteptat, iata-l in sfarsit zburand in jurul meu si cu vocea sa ingereasca cantand imnuri maiestatii divine. S-a intamplat ca am strigat cu asprime la el ca s-a lasat atat de mult asteptat, in timp ce eu nu incetam sa-l chem in ajutorul meu. Ca sa-l pedepsesc, nu voiam sa ma mai uit la el, voiam sa ma indepartez, sa fug de el, dar el sarmanul m-a ajuns aproape plangand pana cand, ridicand privirea, l-am privit in ochi si am vazut ca-i parea foarte rau... "iti sunt mereu alaturi - mi-a spus - voi actiona intotdeauna in jurul tau, afectiunea mea pentru tine nu se va stinge nici cu viata."

Padre Pio a recunoscut si a apreciat functia de "mesager" a prietenului sau. "Daca ai nevoie de mine - le repeta fiilor sai spirituali - trimite-mi ingerul tau pazitor". Si avea mult de lucru, ore in sir, ziua si noaptea, pentru a asculta "mesajele" fiilor sai spirituali pe care multe creaturi ingeresti, ascultatoare, i le aduceau. Iata una dintre nenumaratele situatii de acest gen prin care Padre Pio si ingerul sau interveneau cu rapiditate in ajutorul celor aflati in nevoi:

Intr-o zi, englezul Cecil Hunpherey - Smith, cunoscut fiu spiritual al lui Padre Pio, in timp ce se afla in Italia, a avut un accident de automobil si a fost grav ranit. Un prieten, gasindu-l intr-o stare foarte critica, s-a dus la un oficiu postal sa-i trimita o telegrama lui Padre Pio, in care ii cerea sa se roage pentru Cecil. Cand a dat telegrama oficiantului postal, acesta i-a inmanat o alta telegrama care tocmai sosise pe adresa sa, si care venea de la San Giovanni Rotondo. In aceasta, Padre Pio il asigura ca se va ruga pentru vindecarea lui Cecil Hunpherey - Smith. Au trecut cateva luni inainte ca Cecil sa fie in stare sa calatoreasca. Dar imediat ce s-a vindecat, s-a dus impreuna cu prietenul sau la San Giovanni Rotondo pentru a-i multumi lui Padre Pio. Ajunsi la manastire s-au intalnit cu onoratul parinte, i-au multumit pentru rugaciuni si, pentru a-si satisface curiozitatea, l-au intrebat pe Padre Pio cum aflase de accident si cum facuse sa le trimita atat de rapid telegrama prin care ii asigura ca se va ruga. Padre Pio, cu un zambet larg pe buze, le-a spus : "Credeti ca ingerii sunt la fel de inceti ca avioanele?"


sursa: www.lumeaingerilor.ro