Acasa Sfatul medicului Tratamente Articole Umor... natural Glosar Linkuri utile Astrolog
Home I Articole I Eros & amor I Iubitul ideal - arhetip al sufletului feminin
Iubitul ideal - arhetip al sufletului feminin
Data aparitiei: 16.09.2008
Iubirea intre doua fiinte umane, intre un barbat si o femeie, reflecta, de fapt, o taina universala: atractia si fuziunea nesfarsita a doua principii polar opuse, supremul masculin si misterul feminin. Cand incepi sa vezi lucrurile asa, totul capata o alta dimensiune. Iubirea umana isi pierde delimitarile si printr-o dilatare infinita se dizolva ireversibil intr-o iubire supraomeneasca.
Din momentul cand incepi sa intuiesti aceasta realitate tainica atotpatrunzatoare, iubirea capata aripi si, clipa dupa clipa, inveti sa vrei mai mult si mai mult, sa vrei totul in materie de iubire. Drumul acesta este abrupt, nu este usor. A te smulge din limitarile unei minti posesive, plina de dorinte si atasamente, a intelege lumea prin ochii unei femei intelepte si nu prin ochii unei femei obisnuite plina de frici, temeri si indoieli, acesta este cu siguranta inceputul unei vieti glorioase.
Uneori, din diverse motive, ne suparam pe iubitii nostri, nemultumite fiind de anumite mici imperfectiuni neconforme cu dorintele si asteptarile noastre. Si spun aceasta pentru a puncta faptul ca o suparare, o dezamagire, o nemultumire apare atunci si numai atunci cand iti imaginezi ceva anume, cand te astepti la ceva anume, iar ceea ce se petrece nu este conform cu presupunerile noastre.
Poate ca intr-adevar asa ar fi cel mai bine, asa cum ne imaginam noi, dar totusi nu putem niciodata sti daca acesta este adevarul suta la suta. De ce sa nu extragem ceea ce este bun si armonios dintr-o anumita situatie, chiar daca ea ne-a inselat asteptarile. Si de ce sa nu invatam sa traim prezentul exact asa cum este el, cu toate surprizele lui, nemaiincercand sa brodam anterior asupra a ce si cum o sa fie.
Desigur ca pentru o femeie nu este tocmai facil. Imaginatia, de multe ori nu intocmai creatoare, o caracterizeaza, si deseori o si motiveaza in viata. Trebuie insa sa tinem cont de faptul ca intotdeauna conditiile exterioare obiective sunt neutre. Doar modul in care reactionam la ele le determina sa para benefice sau nu. Trebuie sa ne transformam reactiile fata de circumstantele exterioare.
Fiti in permanenta fericite interior. Nu incercati sa modificati exteriorul pentru a-l adapta cerintelor voastre; urmariti mai bine sa va transformati interior.
In loc sa vrei ca lucrurile sa decurga intr-un anumit mod si astfel sa te opui cursului firesc al lucrurilor, mai bine inveti sa traiesti clipa prezenta cu tot ceea ce ea iti ofera. A te cufunda adanc si a fuziona profund cu momentul si actiunea realizata, a fi extrem de concentrata si atenta la fiecare clipa pe care o traiesti, inseamna a considera viata ca o reala sarbatoare.
Necesitatea de a ne afla intr-o relatie de iubire este cea mai intensa dorinta pe care o femeie o simte incepand chiar din adolescenta, sau poate chiar si mai devreme. Fie ca suntem indragostite sau cautam dragostea, fie ca avem o relatie implinitoare sau o relatie in care suferim sau suntem nemultumite, fie ca nu avem momentan nici o relatie de iubire, totusi, in mod evident, mai mult de jumatate din fortele noastre interioare sunt concentrate asupra iubirii. Si acesta este un aspect extrem de important al vietii noastre. V-ati pus insa intrebarea la modul cel mai sincer ce cautati, de fapt, ce doriti de la o relatie de IUBIRE?
Raspunsul cel mai simplu si cel mai intalnit este: il vreau pe el. Un "el" care exista deja in viata voastra sau pe care il asteptati sa apara. Raspunsul este insa gresit.
Nu asta va doriti cu adevarat. Daca ascultati cu atentie vocea sufletului veti sesiza in adancurile fiintei voastre o acuta nevoie de iubire, care se exprima atunci cand ajunge la suprafata constiintei noastre in dorinta de a fi cu un barbat.
Ideea ca numai prezenta si iubirea unui barbat va poate face fericite este doar o deformare a necesitatii fiintei voastre de a oferi si de a primi iubire. De multe ori, ca sa nu spunem aproape de fiecare data, cand ajungem sa credem ca numai un anumit barbat poate declansa in noi sublimele stari de iubire coplesitoare, atunci cu siguranta vom trai experienta suferintei in iubire. Exemple in acest caz sunt multiple. Uitati-va putin in jurul vostru sau chiar in voi inseva si va veti da seama ca este asa. Suferinta apare atunci cand ne incapatanam sa credem ca un barbat este focarul fericirii si al iubirii noastre.
Va propunem un mic exercitiu. Inchideti ochii si intoarceti-va in timp evocand toate relatiile de iubire pe care le-ati avut in aceasta existenta.
Cum va explicati faptul ca de fiecare data cand ati experimentat iubirea, trairea interioara a fost la fel de vie, la fel de intensa si fascinanta, nuantata diferit doar de coloristica personala specifica a fiintei de care v-ati indragostit? Puteti spune ca a fost altceva? Constientizati faptul ca de fiecare data ati fost indragostita de iubire, de ceva de dincolo de barbatul in cauza, acel ceva care v-a atras si v-a cucerit inima mereu si mereu.
Si totusi de multe ori ati gandit: "da, el este cel pe care il asteptam." Si totusi, viata a mers mai departe si v-a demonstrat de multe ori ca acele convingeri ale voastre au fost eronate. Sa luam un alt exemplu. La un moment dat ati fost indragostita de un barbat, chiar foarte indragostita. In acele momente intreaga voastra constiinta era focalizata asupra lui, si asupra iubirii pe care o simteati in acele momente. Si totusi, dupa o perioada de timp, iubirea a disparut. Sau cel putin asa tindeti sa credeti.
Va intalniti cu barbatul acela si va intrebati cum este posibil sa nu mai simtiti acea traire sublima intensa care atunci v-a "pus pe jaratec". Pare de neinteles, si totusi, la o privire atenta si in urma unei introspectii profunde, veti simti ca iubirea a ramas in voi, ea este si acum in sufletele voastre. Ea a fost acolo dintotdeauna, iar relatiile de iubire pe care le-ati avut au fost doar prilejuri minunate ca aceasta iubire sa se manifeste.
Intotdeauna, chiar fara sa stim, noi am iubit si am aspirat ca barbat - catre femeia ideala, respectiv ca femeie - catre barbatul ideal din noi insine, iar raspunsul plin de gratie al acestui arhetip esential al sufletului s-a obiectivat prin intermediul tuturor femeilor pe care le-am iubit, le iubim sau pe care le vom iubi si, respectiv, prin intermediul tuturor barbatilor pe care - ca femeie - i-am iubit, ii iubim sau ii vom iubi in viitor.
Femeia interioara - respectiv barbatul interior - reprezinta pentru fiecare dintre noi cea mai pura, cea mai sfanta si cea mai frumoasa parte a sufletului nostru, aspect catre care tindem, constient sau nu, intotdeauna atunci cand ne indragostim, cand iubim plenar, prin aceasta reintregindu-ne si divinizandu-ne fiinta.
Atunci cand noi recunoastem, macar partial, in celalalt o anumita manifestare a arhetipului nostru sufletesc, atunci spontan ne indragostim. Dar daca uitam sau chiar ignoram total legatura dintre fiinta celuilalt si femeia noastra interioara (barbatul nostru interior) este cu putinta ca, destul de usor, acea atingere a gratiei care a facut sa apara iubirea noastra imensa sa se estompeze sau sa dispara pentru ca, treptat, alunecam catre o relatie strict umana.
Din aceasta cauza, putem sa descoperim, in timp, din ce in ce mai multe diferente si nepotriviri intre celalalt si idealul nostru launtric. Atunci gandim ca "nu mai este ca la inceput", desi este vorba despre exact aceeasi fiinta, insa noi nu mai facem legatura intre ea si idealul din sufletul nostru.
Sufletul este ca o sfera care prezinta doua jumatati: una feminina si una masculina, iar trezirea lui completa se incheie cu revelarea completa a sferei sale superioare care este chiar idealul nostru fundamental si care ne cheama mereu spre el.
Dar, pentru ca suntem fiinte sexuate, barbati sau femei, emisfera superioara a sufletului imbraca intotdeauna forma unei femei ideale in cazul unui barbat si a unui barbat ideal, in cazul unei femei. Asadar, in realitate, catre aceasta emisfera superioara ne indreptam intotdeauna (chiar si fara sa stim) toate aspiratiile sublime, toate gandurile minunate si toate starile de iubire pe care le manifestam.
Atunci cand am inteles foarte bine acest aspect, devenim cu mult mai liberi decat inainte, pentru ca avem acum langa noi si in noi (chiar in inima noastra), in permanenta, o sursa nesfarsita de iubire, de plenitudine, de viata, de energie, de frumusete, de aspiratie si de sfintenie.
Acum iesim din ipostaza anterioara, in care urmaream (constient sau nu) mai mult sa cerem, pentru ca tot timpul suntem plini launtric si gata sa daruim. Acum stim ca avem aproape totul in noi si nu mai are nici o importanta daca primim ceva in schimb, iar idealul sufletului nostru ne raspunde din ce in ce mai mult prin fiintele pe care le iubim.
De fapt, de-abia acum putem iubi cu adevarat detasat, plenar si liber, pentru ca am inteles ca suntem liberi si ca toata dragostea din lume se afla in sufletul nostru, iar dragostea noastra este amplificata apoi tot mai mult de toate fiintele pe care le-am iubit, le iubim sau le vom mai iubi in viitor.
Conditia de plenitudine launtrica in care suntem interesati in primul rand sa daruim iubire este metoda infailibila de eliminare a problemelor legate de starea de neimplinire interioara sau de unele pretentii pe care le putem avea de la celalalt. Acum, eliberandu-l pe celalalt de orice pretentii si de orice asteptari, el se poate manifesta liber si ne poate iubi prin ceea ce suntem cu adevarat.
sursa: www.venus.org.ro
Din momentul cand incepi sa intuiesti aceasta realitate tainica atotpatrunzatoare, iubirea capata aripi si, clipa dupa clipa, inveti sa vrei mai mult si mai mult, sa vrei totul in materie de iubire. Drumul acesta este abrupt, nu este usor. A te smulge din limitarile unei minti posesive, plina de dorinte si atasamente, a intelege lumea prin ochii unei femei intelepte si nu prin ochii unei femei obisnuite plina de frici, temeri si indoieli, acesta este cu siguranta inceputul unei vieti glorioase.
Uneori, din diverse motive, ne suparam pe iubitii nostri, nemultumite fiind de anumite mici imperfectiuni neconforme cu dorintele si asteptarile noastre. Si spun aceasta pentru a puncta faptul ca o suparare, o dezamagire, o nemultumire apare atunci si numai atunci cand iti imaginezi ceva anume, cand te astepti la ceva anume, iar ceea ce se petrece nu este conform cu presupunerile noastre.
Poate ca intr-adevar asa ar fi cel mai bine, asa cum ne imaginam noi, dar totusi nu putem niciodata sti daca acesta este adevarul suta la suta. De ce sa nu extragem ceea ce este bun si armonios dintr-o anumita situatie, chiar daca ea ne-a inselat asteptarile. Si de ce sa nu invatam sa traim prezentul exact asa cum este el, cu toate surprizele lui, nemaiincercand sa brodam anterior asupra a ce si cum o sa fie.
Desigur ca pentru o femeie nu este tocmai facil. Imaginatia, de multe ori nu intocmai creatoare, o caracterizeaza, si deseori o si motiveaza in viata. Trebuie insa sa tinem cont de faptul ca intotdeauna conditiile exterioare obiective sunt neutre. Doar modul in care reactionam la ele le determina sa para benefice sau nu. Trebuie sa ne transformam reactiile fata de circumstantele exterioare.
Fiti in permanenta fericite interior. Nu incercati sa modificati exteriorul pentru a-l adapta cerintelor voastre; urmariti mai bine sa va transformati interior.
In loc sa vrei ca lucrurile sa decurga intr-un anumit mod si astfel sa te opui cursului firesc al lucrurilor, mai bine inveti sa traiesti clipa prezenta cu tot ceea ce ea iti ofera. A te cufunda adanc si a fuziona profund cu momentul si actiunea realizata, a fi extrem de concentrata si atenta la fiecare clipa pe care o traiesti, inseamna a considera viata ca o reala sarbatoare.
Necesitatea de a ne afla intr-o relatie de iubire este cea mai intensa dorinta pe care o femeie o simte incepand chiar din adolescenta, sau poate chiar si mai devreme. Fie ca suntem indragostite sau cautam dragostea, fie ca avem o relatie implinitoare sau o relatie in care suferim sau suntem nemultumite, fie ca nu avem momentan nici o relatie de iubire, totusi, in mod evident, mai mult de jumatate din fortele noastre interioare sunt concentrate asupra iubirii. Si acesta este un aspect extrem de important al vietii noastre. V-ati pus insa intrebarea la modul cel mai sincer ce cautati, de fapt, ce doriti de la o relatie de IUBIRE?
Raspunsul cel mai simplu si cel mai intalnit este: il vreau pe el. Un "el" care exista deja in viata voastra sau pe care il asteptati sa apara. Raspunsul este insa gresit.
Nu asta va doriti cu adevarat. Daca ascultati cu atentie vocea sufletului veti sesiza in adancurile fiintei voastre o acuta nevoie de iubire, care se exprima atunci cand ajunge la suprafata constiintei noastre in dorinta de a fi cu un barbat.
Ideea ca numai prezenta si iubirea unui barbat va poate face fericite este doar o deformare a necesitatii fiintei voastre de a oferi si de a primi iubire. De multe ori, ca sa nu spunem aproape de fiecare data, cand ajungem sa credem ca numai un anumit barbat poate declansa in noi sublimele stari de iubire coplesitoare, atunci cu siguranta vom trai experienta suferintei in iubire. Exemple in acest caz sunt multiple. Uitati-va putin in jurul vostru sau chiar in voi inseva si va veti da seama ca este asa. Suferinta apare atunci cand ne incapatanam sa credem ca un barbat este focarul fericirii si al iubirii noastre.
Va propunem un mic exercitiu. Inchideti ochii si intoarceti-va in timp evocand toate relatiile de iubire pe care le-ati avut in aceasta existenta.
Cum va explicati faptul ca de fiecare data cand ati experimentat iubirea, trairea interioara a fost la fel de vie, la fel de intensa si fascinanta, nuantata diferit doar de coloristica personala specifica a fiintei de care v-ati indragostit? Puteti spune ca a fost altceva? Constientizati faptul ca de fiecare data ati fost indragostita de iubire, de ceva de dincolo de barbatul in cauza, acel ceva care v-a atras si v-a cucerit inima mereu si mereu.
Si totusi de multe ori ati gandit: "da, el este cel pe care il asteptam." Si totusi, viata a mers mai departe si v-a demonstrat de multe ori ca acele convingeri ale voastre au fost eronate. Sa luam un alt exemplu. La un moment dat ati fost indragostita de un barbat, chiar foarte indragostita. In acele momente intreaga voastra constiinta era focalizata asupra lui, si asupra iubirii pe care o simteati in acele momente. Si totusi, dupa o perioada de timp, iubirea a disparut. Sau cel putin asa tindeti sa credeti.
Va intalniti cu barbatul acela si va intrebati cum este posibil sa nu mai simtiti acea traire sublima intensa care atunci v-a "pus pe jaratec". Pare de neinteles, si totusi, la o privire atenta si in urma unei introspectii profunde, veti simti ca iubirea a ramas in voi, ea este si acum in sufletele voastre. Ea a fost acolo dintotdeauna, iar relatiile de iubire pe care le-ati avut au fost doar prilejuri minunate ca aceasta iubire sa se manifeste.
Intotdeauna, chiar fara sa stim, noi am iubit si am aspirat ca barbat - catre femeia ideala, respectiv ca femeie - catre barbatul ideal din noi insine, iar raspunsul plin de gratie al acestui arhetip esential al sufletului s-a obiectivat prin intermediul tuturor femeilor pe care le-am iubit, le iubim sau pe care le vom iubi si, respectiv, prin intermediul tuturor barbatilor pe care - ca femeie - i-am iubit, ii iubim sau ii vom iubi in viitor.
Femeia interioara - respectiv barbatul interior - reprezinta pentru fiecare dintre noi cea mai pura, cea mai sfanta si cea mai frumoasa parte a sufletului nostru, aspect catre care tindem, constient sau nu, intotdeauna atunci cand ne indragostim, cand iubim plenar, prin aceasta reintregindu-ne si divinizandu-ne fiinta.
Atunci cand noi recunoastem, macar partial, in celalalt o anumita manifestare a arhetipului nostru sufletesc, atunci spontan ne indragostim. Dar daca uitam sau chiar ignoram total legatura dintre fiinta celuilalt si femeia noastra interioara (barbatul nostru interior) este cu putinta ca, destul de usor, acea atingere a gratiei care a facut sa apara iubirea noastra imensa sa se estompeze sau sa dispara pentru ca, treptat, alunecam catre o relatie strict umana.
Din aceasta cauza, putem sa descoperim, in timp, din ce in ce mai multe diferente si nepotriviri intre celalalt si idealul nostru launtric. Atunci gandim ca "nu mai este ca la inceput", desi este vorba despre exact aceeasi fiinta, insa noi nu mai facem legatura intre ea si idealul din sufletul nostru.
Sufletul este ca o sfera care prezinta doua jumatati: una feminina si una masculina, iar trezirea lui completa se incheie cu revelarea completa a sferei sale superioare care este chiar idealul nostru fundamental si care ne cheama mereu spre el.
Dar, pentru ca suntem fiinte sexuate, barbati sau femei, emisfera superioara a sufletului imbraca intotdeauna forma unei femei ideale in cazul unui barbat si a unui barbat ideal, in cazul unei femei. Asadar, in realitate, catre aceasta emisfera superioara ne indreptam intotdeauna (chiar si fara sa stim) toate aspiratiile sublime, toate gandurile minunate si toate starile de iubire pe care le manifestam.
Atunci cand am inteles foarte bine acest aspect, devenim cu mult mai liberi decat inainte, pentru ca avem acum langa noi si in noi (chiar in inima noastra), in permanenta, o sursa nesfarsita de iubire, de plenitudine, de viata, de energie, de frumusete, de aspiratie si de sfintenie.
Acum iesim din ipostaza anterioara, in care urmaream (constient sau nu) mai mult sa cerem, pentru ca tot timpul suntem plini launtric si gata sa daruim. Acum stim ca avem aproape totul in noi si nu mai are nici o importanta daca primim ceva in schimb, iar idealul sufletului nostru ne raspunde din ce in ce mai mult prin fiintele pe care le iubim.
De fapt, de-abia acum putem iubi cu adevarat detasat, plenar si liber, pentru ca am inteles ca suntem liberi si ca toata dragostea din lume se afla in sufletul nostru, iar dragostea noastra este amplificata apoi tot mai mult de toate fiintele pe care le-am iubit, le iubim sau le vom mai iubi in viitor.
Conditia de plenitudine launtrica in care suntem interesati in primul rand sa daruim iubire este metoda infailibila de eliminare a problemelor legate de starea de neimplinire interioara sau de unele pretentii pe care le putem avea de la celalalt. Acum, eliberandu-l pe celalalt de orice pretentii si de orice asteptari, el se poate manifesta liber si ne poate iubi prin ceea ce suntem cu adevarat.
sursa: www.venus.org.ro
Tipareste Recomanda trimite prin YM
- Alte articole in legatura:
- Ghidul fericirii in cuplu
- Tandretea - o noua ordine afectiva
- Dimensiunea sanilor poate fi marita
- Plantele afrodiziace trezesc erotismul latent
- Cum sa ne imbracam ca sa atragem
- Alchimia atractiei sexuale
- Sa ne amplificam feminitatea
- Afrodisiacele - fantanile dragostei paradisiace
- Modalitati si cai de trezire a corpului
- Femei supersexuale
- Femeile izvor - mit sau realitate?
- Puterea zambetului
- Primul pas in a cuceri barbatii
- Secretul continentei amoroase
- Transfigurarea. Lectii practice de fericire.
- Transfigurarea - Atitudinea esentiala pe calea tantrica
- Cele mai citite articole:
- Ayurveda - Scop si obiective
- NOU! TERAPIA CU APA DE IZVOR
- Curs intensiv - Ayurveda
- Pulberile din plante medicinale
- Cele trei cerinte fundamentale pentru a avea o viata sanatoasa
- Armonizarea polara cu ajutorul plantelor vindecatoare
- Fructele uscate in dieta ayurvedica
- Starea de ARMONIE in viziunea sistemului Ayurveda
- Trupul si mintea
- Vitaminele - sursa vietii
Comentarii utilizatori
