Armonia naturii

Daca ar fi sa facem o incursiune in istoria umanitatii, deja ne e cunoscut ca ea a inceput prin creatia divina a primului om - Adam. Bucuria impartasirii iubirii s-a concretizat prin aparitia Evei, iar implinirea deplina a ei prin venirea in lumea fizica a copiilor lor. Asa a inceput marea aventura a vietii umane, iar ea s-a perpetuat secole si milenii de-a randul.

Uneori invingatori, alteori asupriti, ucisi de molime si epidemii sau sacrificati pentru libertate, dominati de pamant sau cautand speranta catre cer, cu totii am contribuit la transformare, la evolutie. Orice fenomen care a avut loc aici face parte din experienta umana, rezultanta a experientei fiecarui om care a respirat pe acest Pamant. De-a lungul timpului, strigatul neputintei si al durerii oamenilor au zguduit Universul. Pentru ca niciodata nu am fost singuri, desi de multe ori am crezut asta si am suferit din cauza sentimentului amagitor al parasirii si abandonarii. Si ajutoarele au venit. Dumnezeu nu ne-a creat pentru ca noi sa ne chinuim, ci ne-a acordat mereu asistenta pentru a iesi din durere. Dar credinta oamenilor intr-un Dumnezeu de care trebuie sa te temi si care pedepseste, a condus la indepartarea de El, de iubire si de acccesul la ingerii Sai. Astfel, umanitatea a adunat multa suferinta, dar si o bogata experienta. Mereu au aparut oameni care au avut rolul de a aduce rezolvari ale necesitatilor fundamentale ale omenirii. Din unele s-au nascut mituri si legende, asa cum este cea a lui Prometeu, care a adus din Cer focul pentru a-l darui oamenilor. Au fost oameni care au fost inzestrati cu mult curaj su credinta, care au indus popoarelor lor dorinta de libertate si s-au sacrificat pentru ea. Dumnezeu insusi a trezit fiinte pentru a ghida si calaauzi popoare, pentru a le ajuta sa restabileasca pacea si independenta, asa cum a fost si cazul Ioanei d'Arc.

Multi dintre noi ne bucuram acum de democratie, de libertati pe care ni se pare firesc sa le avem. Si asa este. Ne bucuram de sticla de plastic, usoara, in care ne transportam apa, de batul de chibrit care aprinde focul, de masina sau trenul care strabate sute de kilometri in cateva ore, de cartile pe care le citim, de muzica preferata care provine dintr-un colt al lumii, sunt multe si nenumarate asemenea lucruri de care ne bucuram. Iar daca nu am facut-o inca, ar trebui sa o facem. Sau macar sa fim recunoscatori tuturor celor care, de-a lungul sutelor si miilor de ani, au contribuit la mai binele nostru. Pentru ca toate constituie daruri care, cu asistenta divina, au fost oferite omenirii. Ne induioseaza pana la lacrimi sacrificiul multor oameni, care acum sunt elogiati prin carti, filme sau opere de arta si-i simtim ca pe fratii nostri. Sau privim tablouri ale pictorilor care au avut darul de a pune in imagini frumusetea lumii si valoarea nespusa a lucrurilor. Ne place sa auzim versuri ale poetilor care au elogiat iubirea sau sa citim opere ale scriitorilor care au cautat sa reflecte in idei omul si trairile lui. ii simtim aproape, uneori atat de intim prin marturisirile pe care le fac, incat ii putem considera fratii nostri dragi. Multora ne-au incantat sufletul, ne-au umplut adolescenta si ne-au deschis ochii catre experienta lumii.

Umanitatea, in ansamblul ei, a ajuns la un nivel de maturitate care ii permite sa aprecieze mai mult valorile umane, sa incurajeze si sa sustina exprimarea lor, in respect reciproc. Desi au fost impartite in drepturi si obligatii si le regasim in regulamente interioare, acolo unde lucram, in legi la nivel comunitar sau statal, in reglementari internationale, acestea nu ne stirbesc libertatea de manifestare, credinta sau actul de creatie. Mai mult, ele sunt respectate si protejate de aceste legi. Totul depinde de noi.

E drept ca nu peste tot in lume este asa, dar suntem o familie si ne putem ajuta. Nu mai este necesar sa purtam razboaie, sa intretinem conflicte sau sa ne amestecam in treburile ce privesc o anumita comunitate. Ajutorul umanitar deja se practica in lumea moderna, tocmai pentru ca sufletele oamenilor vibreaza la suferintele fratilor lor. Pe langa acesta, ne putem ruga pentru ei, iar cu asistenta ingerilor, putem sa transmitem iubire, speranta, credinta si lumina, cat mai multa lumina. Toate acestea ii vor ajuta pe fratii nostri sa treaca cu bine peste incercarile care le zdruncina viata la un moment dat.

Si sa nu uitam ca suntem cu totii copii ai aceluiasi Tata, care ne iubeste, ne intelege, ne accepta asa cum suntem, ne calauzeste pana cand inimile noastre il vor recunoaste pe deplin, ca sa ne putem bucura impreuna ca o mare familie divina.


sursa: www.lumeaingerilor.ro