Armonia naturii

Psihiatrul Ruben Feldman Gonzales relateaza modul in care intalnirea cu doi oameni remarcabili, inteleptul Krishnamurti si omul de stiinta David Bohm, a adus in viata sa o noua viziune asupra Realitatii, pe care a numit-o perceptie unitara.

Una dintre temele principale de discutie dintre Bohm si Krishnamurti a fost natura gandului, limitele sale si modul in care acestea duc la o perceptie partiala a realitatii. Constiinta umana are o ordine explicita, care este perceptia fragmentara a realitatii, si o ordine implicita, care este perceptia unitara a realitatii. Aceasta perceptie unitara este atinsa in yoga in timpul starilor profunde de meditatie.

SAMADHI desemneaza o stare beatifica de constiinta superioara celei de veghe, de vis si de somn profund. In aceasta stare se produce fuziunea celui care mediteaza cu obiectul meditatiei sale. Prin unirea dintre "subiectul" si "obiectul" experientei, apare caracterul profund extatic al acestei trairi. A fi capabil de a intra cat mai des in starea de SAMADHI este o conditie indispensabila oricarei meditatii yoghine profunde care este cu adevarat perfect realizata. Toate scolile si traditiile spirituale disting cel putin doua tipuri de extaz divin SAMADHI. In primul rand se vorbeste despre acea stare de SAMADHI (extaz divin) care implica identificarea profunda cu obiectul meditatiei si manifestarea unor forme de gandire si cunoastere foarte elevate. In al doilea rand, exista acea stare de SAMADHI care consta in identificarea perfecta cu insasi esenta divina a fiintei, cu Sinele Suprem transcendent. Numai cel de-al doilea tip de SAMADHI poate conduce la adevarata Eliberare spirituala si la realizarea directa a Sinelui Suprem Divin (ATMAN), prin transcenderea completa a oricarui concept si a oricarei discursivitati in gandire.

R.F.Gonzales a inceput dialogul cu Bohm si Krishnamurti plecand de la urmatoarele precepte:
1. "In perceptia unitara exista gandire, dar nu si ganditor."
2. "In perceptia unitara observatorul este cel observat."
3. "Natura realitatii in general, si a constiintei in particular, alcatuiesc un intreg coerent, care este permanent in miscare. Gandirea noastra este fragmentata. Cunoasterea obisnuita este limitata. Noi vorbim despre realitate si credem ca o cunoastem, dar cuvintele - produse ale gandirii - nu pot exprima adevarata Realitate."
 
Perceptia unitara este atinsa in yoga in timpul starilor profunde de meditatie

Conform lui Heraclit, cuvantul "Logos" inseamna "realitate fundamentala, continua, in miscare, din care toate formele se nasc si in care apoi se resorb". El a fost tradus insa, in Evanghelia dupa Ioan, prin "Cuvant" si de atunci umanitatea pune atat de mare pret pe cuvinte si pe ratiune. Ceea ce uitam este ca ratiunea insasi reprezinta una dintre formele acestei realitati, adica o miscare continua pe care insa noi o consideram fixa sau statica. Noi consideram ratiunea ca fiind un proces separat. Credem ca memoria, ideile, emotiile si functionarea organica sunt independente unele de altele. Perceptia gandirii este fragmentara. Aceasta inseamna ca gandirea umana obisnuita concepe realitatea in fragmente. Dar gandirea este un proces natural. Exista gandire, dar nu exista ganditor.
 
Perceptia unitara in fizica - holochinezia

O lunga perioada a istoriei cuvantul "intelect" a fost sinonim cu "spirit". In aceasta viziune, nu putea sa existe ceva superior ratiunii. Doar in ultimii 300 de ani Occidentul a fost dispus sa adopte un mod de a gandi care nu se baza doar pe ratiune, ci si pe observare. Astfel au aparut si s-au dezvoltat Teoria Relativitatii si Teoria Cuantica. Fizicianul englez David Bohm a fost cel care a introdus in fizica conceptul perceptiei unitare. L-a numit holochinezie (miscare totala).

Perceptia unitatii nu este o alta forma a gandirii. Toate formele limbajului si ratiunii obisnuite sunt limitate si fragmentate, chiar si acelea de care avem nevoie si pe care le folosim zi de zi. Intalnim paradoxuri de fiecare data cand ne gandim la realitatea continua. Fizicienii Werner Heisenberg si Niels Bohr au afirmat ca nicio forma precisa de gand sau limbaj n-ar putea descrie fenomenele atomice. De aceea, perceptiile fundamentale ale realitatii continue devin rareori parte a vietii cotidiene.
 
Transformarea se poate petrece chiar acum

Toate obiectele, evenimentele, entitatile (atomi si fiinte), etc. apar ca forme in fluxul intregului. Aceste forme apar si dispar din nou in curgerea totala a realitatii continue si nici o forma nu are existenta independenta de acesta. Universul este o holograma spatiala in miscare. Fiecare centimetru cub de spatiu din intregul univers condenseaza energia care ar putea fi eliberata de toata materia din univers. Fiecare parte a corpului nostru functioneaza in cel putin patru feluri autonome, existand la nivel material, mental, energetic si holocinetic.
 
Mintea functioneaza precum o interfata intre materie si energie. Ea are un singur mod de a intra in contact cu energia cosmica si nivelele superioare ale constiintei. Aceasta modalitate este numita perceptie unitara. Materia, gandul, energia sunt permanent in miscare in aceasta realitate holocinetica. Creatia nu este un eveniment din trecut, ea are loc chiar in acest moment. Acum, in sec. XXI, gandirea este inca privita drept fundament al realitatii si concept fundamental in psihologia actuala. Nu putem trece dincolo de materie deoarece tot ce stim este perceptia fragmentata inerenta in gandire. Totul in perceptia fragmentara este deconectat. Materia este separata de atomi, energia este impartita in campuri (campul electromagnetic, gravitational etc).

Daca creatia insasi are loc chiar in acest moment, atunci transformarea completa a omului se poate petrece chiar acum. Nu este suficient sa ne schimbam comportamentul, ideile sau credintele. Trebuie sa redescoperim experienta perceptiei unitare dincolo de cuvinte.
 
Gandirea este cea care fragmenteaza

Constiinta noastra are o ordine explicita, care este perceptia fragmentara a gandirii, ordine de care noi devenim constienti prin intermediul imaginilor, simbolurilor si al cuvintelor. Dar constiinta are de asemenea o ordine implicita care este perceptia unitara. Perceptia unitara poate cuprinde gandirea, dar nu este un rezultat al gandirii. Am fost uluit atunci cand am realizat ca stiinta, filosofia si psihologia contemporane ignora cu desavarsire perceptia unitara. Natura realitatii privita ca un intreg nedivizat este irelevanta pentru teoriile cuantice sau relativiste. Singura conexiune dintre materie, energie si minte este facuta de oamenii obisnuiti prin intermediul gandirii fragmentare, considerand si limbajul ca pe o forma a ei. Nu doar ca noi ne gandim rareori la holochinezie in educatia noastra stiintifica, dar ea poate fi dedusa doar prin intermediul gandirii. Credem cu tarie ca oamenii si evenimentele sunt independente unele de altele. Perceptia fragmentara sau cea care creeaza diferentierile iluzorii presupune ca lucrurile nu au legatura unele cu altele. Atomii exista ca si concepte doar in mintea umana, iar campurile electromagnetice au aceeasi natura ca si gravitatia, iar gandurile nu sunt separate de emotii si amandoua "se topesc" complet in perceptia unitara.
 
Am fost de asemenea uimit sa nu pot vedea neuroni separati in tesutul cerebral cu ajutorul unui microscop electronic puternic. Receptorii, neuronii, emotiile, campurile de energie si atomii au o existenta separata doar teoretic, doar in mintea umana. David Bohm mi-a spus: "La fel si natiunile. Natiunile nu exista pe planeta, exista doar pe hartile inventate de gandirea umana. Una din consecintele acestui lucru sunt razboaiele."

Intregul este in parte

"Discutia cu Bohm si Krishnamurti a fost pentru mine o adevarata experienta mistica. Ei au trezit in mine nu doar o noua viziune asupra cosmosului; m-au trezit efectiv la o noua viata, de o intensitate mult mai mare. Am inteles atunci ca ceea ce traditiile orientale numesc SAMADHI sau extaz divin inseamna de fapt perceptia unitara a Realitatii Indivizibile si trairea plenara a acestei unitati. Pot descrie perceptia unitara printr-un singur cuvant: totalitate - energie totala, bucurie totala, ordine totala si sentimentul de a fi una cu toate fiintele pe care le intalneam. Timpul devenea neimportant si intregul spatiu forma un tot unitar."


sursa: www.luxsublima.ro