Armonia naturii

Miscarile feministe au luat un avant extraordinar in secolul trecut. Lupta pentru independenta, pentru egalitate cu barbatul a atins adeseori accente dramatice. Drepturile sociale pe care le-au revendicat si le-au cucerit asemenea ample campanii au o valoare indiscutabila. Sunt necesare, sunt firesti, sunt o victorie meritata.
 
Dar femeia isi poate cunoaste adevarata esenta prin amplificarea increderii in sine insasi; nu este inferioara barbatului, nu este in competitie cu el, nu are ce sa demonstreze.
 
Vechile traditii orientale spun ca barbatul este +, yang, emisiv, solar, iar femeia este -, yin, receptiva, lunara. Cand se completeaza perfect, ei formeaza un intreg sacru. Barbatul si femeia sunt jumatatile predestinate ale aceluiasi tot,  pe care Platon il numea ANDROGIN.
 
Lupta feministelor pentru libertate si emancipare a fost un cutit cu doua taisuri,  ce a castigat in exterior a pierdut in interior, notiunea de feminitate s-a degradat, iar femeile au devenit uneori proprii dusmani, negandu-si farmecul, sensibilitatea, intuitia, misterul, pe care le-ar da bucuroase la schimb pentru forta, sportivitatea, invincibilitatea, tipul de actiune masculine.
 
Aceasta atitudine aduce mari deservicii femeii si ii blocheaza procesul de evolutie naturala prin autocunoastere. Competitia in care a intrat cu barbatul o defavorizeaza, pentru ca ea tinde sa adopte valorile masculine, neglijandu-si propria natura.

Solutia pentru o viata fericita nu este continua disputa feminista cu celalalt sex.

Primul pas pentru completitudine interioara il reprezinta autocunoasterea, intelegerea nevoilor binefacatoare, fizice, sufletesti, spirituale - pentru ca prin implinirea lor fiecare femeie sa devina o sursa inepuizabila de entuziasm si fericire.


sursa: www.venus.org.ro