Armonia naturii

In timpul minunatelor zile de vara, natura isi imbraca mantia multicolora, etaland cele mai subtile nuante de culoare si de parfum. Pe cele mai multe dintre plante le invaluie o vraja care le face tot mai utile, atat prin rodul lor bogat, cat si prin efectele tamaduitoare pentru sanatatea oamenilor. Incercam sa facem o scurta plimbare printre aceste flori de vara, cautand atat frumusetea lor, cat si efectele vindecatoare in diferite imbolnaviri fizice sau psihice.

Sanzienele galbene, cunoscute si sub denumirile de dragaica sau floarea Sfantului Ion, sunt plante care infloresc in preajma zilei de 24 iunie, care sarbatoreste Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul.

De-a lungul vremilor, aceasta planta a devenit un simbol magic al verii, deoarece perioada sa de inflorire maxima corespunde cu perioada de maxima stralucire a soarelui, la solstitiul de vara (22 iunie).
Legendele spun ca Sanzienele erau niste preotese ale Soarelui sau fete foarte frumoase, ascunse prin paduri intunecate, neumblate de om. Aceste zane bune ieseau din padure in noaptea de 23-24 iunie si umblau pe pamant. In cantece si dansuri, ele imparteau rod holdelor, fecundau femeile maritate si aparau semanaturile de grindina. In dansul lor prin aer imprimau parfumul florilor si dadeau leac plantelor pentru tamaduirea bolilor si suferintelor oamenilor.

Fiind cunoscute ca mari iubitoare de dreptate, Sanzienele ii pedepseau pe cei pacatosi, lovindu-i cu "lantul Sanzienelor", care starnea din senin vijelii si grindina, dupa care campurile ramaneau fara rod. Femeile pacatoase, care nu tin sarbatoarea din 24 iunie, cele care spala, cos sau matura, pot ramane cu gura pocita sau chiar mor in scurt timp. Pe barbatii aflati in pacat ii asteapta pedepse ingrozitoare si vor muri de trasnet si foc.

Inainte de ziua de 24 iunie, nici un copil nu avea voie sa culeaga sanziene, nici macar in joaca, deoarece ar fi atras mania zanelor, cu mari nenorociri asupra gospodariei si a familiei.
In dimineata de Sanziene, inainte de rasaritul soarelui, oamenii strangeau buchete de sanziene pe care le impleteau in coronite si le aruncau pe acoperisul caselor. Daca aceste coronite ramaneau pe acoperis, se credea ca oamenii din casa vor fi sanatosi si vor trai multi ani. In aceeasi noapte, fetele puneau buchete de sanziene sub perna pentru a-si visa ursitul si vremea maritisului.
In cursul zilei de Sanziene, florile legate in coronite sub forma de cruce erau duse la biserica, pentru a fi sfintite. Pana seara, fetele se spalau pe cap cu fiertura de iarba mare, pentru a fi placute feciorilor.
Tot legat de Sanziene, poporul a observat ca, din aceasta zi, cucul amuteste, amintind inceputul sezonului de cosit si de seceris.

Sanziana, planta binecuvantata de Dumnezeu

In flora spontana, plantele de sanziene ocupa suprafete mari in Europa si Asia, de la campie pana in etajul montan, la altitudinea de 2.500 de metri. Creste pe coaste insorite, pajisti aride, fanete, poieni, lanuri de grau, margini de padure, drumuri si cai ferate.
Vazute de la distanta, florile seamana cu o ploaie de stele, cele patru petale fiind asezate in semnul Sfintei Cruci, ceea ce duce la credinta ca aceasta planta a fost binecuvantata de Dumnezeu.

In scopuri terapeutice, se recolteaza varfurile inflorite ale tulpinilor, in toata perioada infloririi, din luna mai pana in septembrie. Se usuca la umbra, in straturi subtiri, cu un coeficient de uscare de 4:1.
Aceasta diversitate de continut imprima plantelor multiple proprietati tamaduitoare, de infrumusetare si chiar de imunizare fata de diferite boli, ceea ce ii justifica renumele de planta magica, plina de mister.

Plante eficiente in foarte multe afectiuni

Sanzienele galbene fac parte din grupul plantelor cu cele mai variate intrebuintari. Inca din trecutul medicinii traditionale, au ramas diferite proceduri de utilizare, cu variatii de la o zona la alta. In Oltenia, planta era folosita contra herniei si a frigurilor, in tara Fagarasului, contra hepatitei si a bolilor nervoase, in Moldova, contra bolilor de piele si a celor venerice, in Transilvania, de nord contra reumatismului.

Astazi, in tratamentele interne, produsele din sanziene se dovedesc eficiente in foarte multe afectiuni maladive:
- boli digestive (icter, calculoza biliara, curatirea ficatului si a pancreasului de toxine, diaree, enterite, enterocolite);
- in bolile renale-genitale (calculoza renala cu eliminarea nisipului si a deseurilor toxice din rinichi si vezica urinara, edeme renale, cistite, tulburari de menopauza si afectiuni ale uterului);
- in bolile sistemului nervos (nevroze, epilepsie, isterie, insomnie, vertij, stari de oboseala si epuizare);
- contra tumorilor ganglionare, noduli tiroidieni, afectiuni ale glandelor tiroide si ale coardelor vocale;
- contra cancerului limbii si al laringelui;
- contra durerilor reumatismale si artrozice;
- in boli de metabolism (obezitate, anemie).

Preparatele din plante de sanziene, care se utilizeaza in tratamente interne sunt:
- infuzie din 1 lingurita planta uscata la 250 ml apa clocotita; se infuzeaza 2 minute acoperit si se beau 2-3 cani pe zi, cu exceptia cancerului la limba si laringe, la care se beau 4-6 cani pe zi;
- macerat din 4-6 linguri rase de herba uscata si maruntita la 1 litru apa; se lasa la temperatura camerei timp de 8 ore, se strecoara si se consuma timp de 2-4 ore, ca tratament in bolile tiroidiene, hipertiroidie, epilepsie si boli nervoase, intr-o cura de minim 3 luni;
- tinctura din pulbere de herba uscata (20-linguri la 1 litru alcool 500); se lasa la macerat 12-14 zile, cu agitare zilnica, se strecoara prin stoarcere, se trece in sticlute brune si se beau cate 1-2 lingurite de 3-4 ori pe zi, cu diluare in apa, avand efecte bune contra cistitei, uretritei, nefritei si a litiazei renale;
- pulbere din flori uscate, macinate fin si cernute din care se ia cate 1 lingurita de 3 ori pe zi sau se tine sub limba timp de 10-15 minute, la copiii sub 12 ani, doza fiind redusa la jumatate;
- infuzie din amestec de sanziene, urzica moarta si splinuta (Solidago virgaurea) utila in afectiunile renale si ale vezicii urinare, in insuficienta renala si la bolnavii carora li s-au extirpat un rinichi, consumand cate 3-4 cani pe zi;
- inlocuitor de cafea din radacini de sanziene.

In tratamente externe, preparatele din sanziene au eficacitate in:
- afectiuni cutanate (rani, furuncule, pecingine, ulceratii, erizipel, eczeme zemuinde, raie, acnee, psoriazis si alte eruptii tegumentare);
- boli dermatice canceroase (plagi maligne pe piele, limba si laringe);
- reumatism si artroze.
Se prepara:
- infuzie concentrata (2-3 lingurite herba uscata la 250 ml apa clocotita) care se foloseste sub forma de gargara in afectiunile glandei tiroide si ale corzilor vocale;
- extract fluid (20 linguri pulbere se acopera cu alcool 750) si se lasa la macerat 14 zile; se strecoara si dupa o usoara evaporare se obtine o pasta foarte parfumata, inchisa la culoare;
- unguent din sanziene.

Alte utilizari:
- colorant natural din varfuri florale pentru branzeturile de Chester, carora le dau coloarea galbena-portocalie si gustul caracteristic;
- surogat de cafea din fructele si radacinile de sanziene galbene, cu miros si gust de cafea, care pot inlocui cicoarea;
- inchegator al laptelui, datorita enzimelor componente;
- roua de pe florile de sanziene, se aplica pe pleoape si in jurul ochilor in fiecare dimineata, avand rol in refacerea ochilor obositi, indepartarea cearcanelor si a ridurilor precum si la imbunatatirea acuitatii vizuale, fiind considerata un adevarat elixir magic, mai ales la persoane cu deficiente de vedere;
- infrumusetarea pielii la persoane cu ten uscat, folosind baia generala cu flori de sanziene urmata de un masaj cu unguent de sanziene;
- buchete si cununi inflorite se pun la fereastra si pe acoperisul caselor pentru a aduce noroc.


sursa: www.ecolife.ro