Sfatul medicului Tratamente Articole Umor... natural Glosar Linkuri utile Astrolog Livrare si plata

Home I Articole I Dezvaluiri I Manevrele de culise ce au permis organismelor modificate genetic sa "intre ca-n branza" in romania

Manevrele de culise ce au permis organismelor modificate genetic sa "intre ca-n branza" in Romania

Data aparitiei: 08.04.2014

In mass-media romaneasca organismele modificate genetic (OMG) nu au facut subiectul prea multor titluri de prima pagina, lasand marea majoritate a celor care nu au tangente cu agricultura sa creada ca soiurile cultivate ar fi in continuare normale si naturale, asa cum eram obisnuiti - graul grau, porumbul porumb, soia nemodificata, fara gene de bacterii etc. Multi priveam cum in tarile occidentale exista o preocupare consistenta din partea consumatorilor asupra provenientei si compozitiei produselor de consum, in sensul de a fi cat mai naturale, si ne gandeam ca noi am fi cumva mai feriti de astfel de probleme, pentru ca ceea ce gasim in rafturi in alimentare sau supermarket-uri ar proveni din surse naturale. Insa lipsa motivelor de ingrijorare se datora, in realitate, necunoasterii!

Va vom prezenta in continuare unele date surprinzatoare referitoare la cultura organismelor modificate genetic la noi in tara, date ce evidentiaza atat inconstienta criminala a unora cat si indiferenta fata de sanatatea oamenilor, interesele financiare situandu-se pe primul loc.

In Romania, OMG au fost introduse in 1998. Chiar si la vremea cand folosirea soiurilor modificate genetic in ariile protejate si in imediata apropiere a acestora era strict interzisa, porumbul si soia transgenice au fost cultivate in mai multe asemenea zone.

In anul 2006, compania Grivco (Grupul Industrial Voiculescu & CO) a fost amendata de Garda Nationala de Mediu cu 30 000 de euro si a fost obligata sa distruga lanurile respective, ca urmare a cultivarii de soia modificata genetic pe terenuri situate la o distanta mai mica de 15 kilometri de Parcul Natural Comana (din judetul Giurgiu).

In 2007, dupa aderarea la UE, intreprinzatorii romani au fost obligati, conform normelor europene, sa elimine soia modificata. Autoritatile europene acceptau ca si culturi transgenice doar porumbul MON810, produs de Monsanto si cartoful Amflora, produs de BASF. In mai 2007, guvernul roman a emis o ordonanta de urgenta (OUG nr.43/ 23 mai 2007) privind introducerea deliberata in mediu a organismelor modificate genetic. Aceasta a intrat in vigoare pe 28 iunie 2007. In octombrie 2007, Academia Romana a gazduit simpozionul "Biotehnologii in agricultura", organizat impreuna cu Ambasada Statelor Unite ale Americii si asociatia Biotech, cu scopul de a face lobby pentru folosirea organismelor modificate genetic in agricultura.

In 2008, ministrul mediului, Attila Korodi, a dorit sa interzica utilizarea porumbului MON810, a carui cultivare deja nu mai era permisa in Franta. Pentru aceasta a infiintat Comisia pentru Securitate Biologica (CSB), care trebuia sa decida soarta OMG-urilor la noi in tara. Seful acestei comisii a fost numit nutritionistul Gheorghe Mencinicopschi, persoana despre care se stia la momentul respectiv ca promoveaza alimentatia naturala, avand o orientare anti-biotehnologie, in parte datorita efectelor nocive asupra sanatatii pe care consumul de organisme modificate genetic se observase ca le determina.

Pe 25 iulie 2008, la CSB s-a desfasurat cea mai importanta sedinta referitoare la porumbul MON810. In mod cu totul surprinzator, Mencinicopschi a lipsit de la acea dezbatere, mai precis a venit si a plecat imediat dupa ce aceasta a inceput! In absenta sa, sedinta a fost condusa de Elena Badea - cercetator care lucrase pentru Monsanto si Syngenta - iar rezultatul a fost aprobarea mentinerii in cultura a acestui porumb modificat. Gestul lui Mencinicopschi l-a suprins si pe ministrul mediului, dar ulterior, asa cum a afirmat intr-un interviu, si-a explicat acest fapt prin "legatura foarte stransa", despre care nu stia la acea vreme, dintre Mencinicopschi si patronul Grivco, Dan Voiculescu, care era un sustinator fervent al biotehnologiei. Merita sa mentionam ca prietenia dintre Voiculescu si Mencinicopschi nu s-a oprit aici. Asa cum stim, in 2013, Dan Voiculescu a fost condamnat de Tribunalul Bucuresti la 5 ani de inchisoare cu executare in dosarul privatizarii Institutului de Cercetari Alimentare Bucuresti, pentru un prejudiciu adus statului roman in valoare de 60 de milioane de euro. In acest dosar, alaturi de patronul Grivco au fost condamnate inca 8 persoane, printre care se numara si Gheorghe Mencinicopschi (directorul ICA), precum si Gheorghe Sin (membru al AGA al ICA si presedintele Academiei de stiinte Agricole si Silvice).

Revenind la sedinta CSB din 25 iulie, un alt fapt semnificativ a iesit la iveala. In Comisia de biosecuritate exista, dupa anumite surse, un singur oponent al biotehnologiei - dr. Aurel Maxim, conferentiar universitar la Universitatea de stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca. Insa acesta nu a fost invitat la respectiva intalnire ce hotara soarta porumbului modificat genetic. Chiar daca ulterior dr. Maxim a cerut in repetate randuri explicatii asupra omiterii sale de pe lista participantilor la sedinta, nu a primit niciun raspuns. Aceasta tactica binecunoscuta, alaturi de eschiva lui Mencinicopschi, o figura emblematica pentru alimentatia naturala, arata fara niciun dubiu ca, in realitate, decizia de a utiliza in continuare porumbul MON810 fusese adoptata inca dinainte de a se intra in sedinta CSB.

Mencinicopschi si-a dat demisia din functia de presedinte al CSB la foarte scurt timp, in locul sau fiind intronata, pentru doua mandate consecutive, nimeni alta decat Elena Badea, desi se cunostea public ca avusese contracte profesionale cu Monsanto (cel mai mare producator de OMG din lume). Asadar, comisia care trebuia sa decida daca se pot introduce in Romania spre cultivare si consum diferite organisme modificate genetic ajunsese sa fie condusa de o persoana care lucrase pentru cel mai mare producator mondial de OMG. In aceasta situatie, practic nu a mai existat nicio sansa ca deciziile referitoare la OMG sa fie nepartinitoare, sau sa fie respinsa introducerea acestor soiuri in Romania. Biotehnologia avea cale libera, din partea autoritatilor decidente, de a patrunde nestingherita in tara noastra.

In 2011, Ionel Haiduc, presedintele Academiei Romane si Gheorghe Sin, presedintele Academiei de stiinte Agricole si Silvice au semnat un document intitulat "Pozitia mediului academic referitoare la plantele modificate genetic", prin care incercau sa determine autoritatile sa aprobe cultivarea pe scara larga a plantelor transgenice. Puteti citi aici acest document, care este o dovada clara de indiferenta cutremuratoare a mediului academic fata de sanatatea mediului si a fiintei umane, conex cu cultivarea si consumul de organisme modificate genetic. In materialul respectiv sunt analizate in primul rand beneficiile financiare aduse de aceste culturi, precum si modul in care a fost afectata economia tarii cand au fost interzise aceste soiuri modificate, insa impactul lor asupra mediului ambiant si asupra sanatatii umane nu sunt luate aproape deloc in considerare. Referitor la modul dramatic in care consumul acestor produse afecteaza sanatatea fiintei umane nu s-a facut nicio precizare concreta, trecandu-se foarte usor peste acest aspect, in doua fraze cu caracter general: "Introducerea in culturi comerciale a plantelor transgenice este autorizata numai dupa evaluarea riguroasa a riscurilor pentru mediu, sanatatea oamenilor si animalelor care ar putea fi asociate acestei actiuni. Este pentru prima data in istoria agriculturii cand producatorul unei plante care a facut obiectul ameliorarii trebuie sa aduca dovezi stiintifice care sa ateste ca produsul sau este sigur pentru mediu si pentru consum." Dincolo de laudele aduse adoptarii unor asa-zise masuri de protectie, din aceste afirmatii, ce par sa acopere problema, observam ca testarile sunt lasate in seama producatorilor, adica tocmai a acelora care au cel mai mare interes sa isi vanda "creatiile". Cat de riguroase sau de obiective sunt aceste studii, ne lamurim foarte repede daca ne oprim, de exemplu, chiar asupra porumbului MON810, promovat cu agresivitate de Monsanto, dar care, tocmai datorita impactului negativ asupra mediului a fost interzis in 8 tari membre ale Uniunii Europene (Franta, Germania, Italia, Austria, Grecia, Ungaria, Polonia, Luxemburg).

Concluzia care se desprinde din documentul elaborat de academicienii romani este ca productia la hectar intereseaza in primul rand, iar efectele colaterale - riscurile de mediu, impactul negativ asupra solului, daca produsul poate fi consumat de om in siguranta pentru sanatate sau nu - sunt convenabil trecute cu vederea.

In elaborarea pretentioasei pozitii a mediului academic, cei care au redactat-o pare ca nu au consultat investigatiile stiintifice disponibile la momentul respectiv nici in ceea ce priveste siguranta mediului si nici in ceea ce priveste impactul asupra sanatatii oamenilor. Fie din incompetenta, fie, cel mai probabil, dintr-o gretoasa obedienta fata de politicile impuse, raportul nefiind altceva, dupa cum am mentionat mai sus, decat o manevra de a legitima cultivarea pe scara larga a OMG la noi in tara. Asa cum reiese din document, academicienii (iar aceasta titulatura nu le poate fi atribuita decat cu o doza considerabila de sarcasm) s-au rezumat doar la a sustine ideile promovate de sustinatorii biotehnologiei: "numeroasele dovezi stiintifice si experienta practica au condus la concluzia ca plantele transgenice comercializate in prezent aduc beneficii (doar financiare! - n.a.) considerabile fermierilor si sunt mult mai «prietenoase» cu mediul decat tehnologiile devenite conventionale".

Este bine de stiut ca aceste plante modificate genetic nu sunt deloc "prietenoase" cu mediul! Raportul Greenpeace referitor la interactiunea cu mediul a culturilor transgenice subliniaza riscurile incalculabile la care ne expunem prin introducerea lipsita de discernamant a acestor organisme nenaturale: "Culturile modificate genetic aduc o amenintare semnificativa mediului natural prin poluarea data de polenul plantelor modificate genetic si fluxul consecutiv de gene modificate (care va apare, n.a.) in comunitatea extinsa a plantelor. De asemenea, culturile modificate genetic aduc amenintari si ecologiei solului. In rezumat, sunt patru arii principale de ingrijorare: 1. Modificarile agrochimice impuse de folosirea culturilor modificate genetic, cu implicatii genetice pentru microbii din sol; 2. Contaminarea genetica a solului si a microbilor existenti ca rezultat al transferului orizontal de gene; 3. Modificarea ecosistemului solului prin caracteristicile alterate ale plantelor modificate genetic; 4. Contaminarea solului prin seminte modificate genetic care raman in sol dupa recoltare. Aceste aspecte evidentiaza faptul ca utilizarea OMG aduce riscuri inacceptabile pentru sanatatea si fertilitatea solului, una din cele mai pretioase resurse naturale pe care le avem."

Ofensiva pro-biotehnologie a continuat apoi prin adoptarea in iunie 2013 a unui proiect de lege care permite cultivarea organismelor modificate genetic si in anumite arii naturale protejate. Documentul a fost promulgat in iulie 2013 si reglementa urmatoarele: "(4) In ariile naturale protejate, de interes comunitar, national si international este interzisa cultivarea plantelor superioare modificate genetic. Exceptie fac ariile naturale protejate de interes comunitar, sit Natura 2000, in baza avizului emis de Academia Romana." Iar aceste zone sit Natura 2000 au ajuns sa masoare, la noi in tara, 17,84% din suprafata.

Ce sunt de fapt aceste sit-uri Natura 2000? In cadrul UE, prin Directiva Habitatelor si Directiva Pasarilor, au fost desemnate niste arii speciale de conservare si respectiv de protectie pentru diferitele specii care au nevoie de aceasta, formandu-se o retea de arii naturale protejate care a primit denumirea de Natura 2000. Pe scurt, sunt arii protejate care, in conformitate cu directivele UE privind natura, contin obiective/specii naturale care trebuie conservate "tinandu-se cont de cererile economice, sociale, culturale, regionale si recreationale" (conform actului referitor la Managementul Zonelor Natura 2000 al UE).

Asadar, la ora actuala, conform legii emise in 2013, in Romania este permisa cultivarea OMG aproape oriunde, chiar si in anumite zone naturale protejate, gen Natura 2000, cu concursul Academiei Romane!

In continuare vom expune pe scurt cateva dintre rezultatele unor cercetari stiintifice care au fost complet ignorate de forurile decizionale de la noi din tara, de sustinatorii biotehnologiei si ai organismelor modificate genetic.

La inceputul anilor 2000, riscul pentru sanatate al consumului de organisme modificate genetic era in dezbatere in intreaga lume. Cu toate acestea, foarte putine studii au fost realizate pana atunci referitor la evaluarea toxicologica a efectelor consumului pe termen mediu sau lung al acestor produse. Unul din aceste studii a fost realizat chiar de Monsanto, referitor la porumbul transgenic MON863. Rezultatele acestui studiu au fost initial clasificate de companie drept confidentiale, dar ulterior, in urma unei actiuni juridice la Curtea de Apel din Munster, acestea au fost facute publice pentru o perioada de timp determinata. Monsanto a publicat propria interpretare a datelor conform carora porumbul MON863 era sigur pentru consum. Studiul si rezultatele obtinute au fost supuse chestionarii diferitilor inspectori europeni si pana la urma acest porumb a fost aprobat spre cultivare si consum in Europa in 2005.

Ulterior, o echipa de cercetatori francezi sub conducerea lui Gilles Eric Seralini au refacut in mod independent studiul realizat de Monsanto si au constatat anumite inadvertente. In concluzie, ceea ce au constatat Seralini si colaboratorii, atat din propriul studiu cat si dupa analiza atenta a acelorasi date (obtinute de Monsanto) si aplicarea unor metode adecvate statistic pentru evaluarea lor, a fost ca porumbul MON863 nu este sigur pentru consum. Ei au observat ca pe langa anumite modificari ale greutatii pe care consumul acestui porumb modificat genetic le da la sobolani, apar si semne de toxicitate hepato-renala.

Si alti cercetatori au realizat studii asupra OMG, independent de marile companii producatoare. Irina Ermakova, de la Institutul de Neurofiziologie si Studiul Activitatii Nervoase Superioare al Academiei Ruse de stiinta, a aratat ca in cazul femelelor de sobolan hranite cu soia MG, numarul de decese la generatia de urmasi este mult mai mare decat normal, datele corelandu-se statistic cu tipul de hrana care a fost administrata. Arpad Pusztai, de la Rowett Research Institute, a studiat efectul cartofilor modificati genetic, observand ca soarecii de laborator care au fost hraniti cu acest soi mutant aveau creierul, ficatul si testiculele mai mici, un sistem imunitar deficient si prezentau un numar ridicat de celule precanceroase in numeroase organe. Dupa ce a comunicat aceste rezultate, Pusztai a fost dat afara de la institutul unde lucra iar echipa sa a fost dizolvata.
Cercetatorii care au studiat efectele nocive pe care organismele modificate genetic le pot avea asupra sanatatii fiintei umane au mai enumerat si alte aspecte: a) pot apare noi alergeni, odata cu realizarea de OMG (in cadrul procesului biotehnologic); b) persoana care consuma aceste OMG poate deveni rezistenta la antibiotice; c) pot apare noi toxine; d) poate apare o concentrare de metale toxice in aceste OMG si astfel, persoana care le consuma sa fie expusa intoxicatiei cu metale grele fara ca macar sa stie; e) poate creste cantitatea de fungi toxici pentru organismul uman.

Exista numeroase studii care ar fi meritat sa fie luate in considerare atat de Comisia pentru Securitate Biologica, cat si de academicienii romani sau de parlamentari atunci cand au promovat si au votat legi extrem de permisive care incuviinteaza folosirea intensiva a organismelor modificate genetic. Interesele economice, si cu atat mai mult interesele obscure ale unor corporatii, nu ar trebui sa primeze niciodata in fata sanatatii oamenilor. ingustimea de viziune a forurilor decizionale - focalizata exclusiv pe beneficiile pe termen scurt - deschide poarta unor efecte imprevizibile si incalculabile in viitor.


de Alex Ionescu

Tipareste Recomanda trimite prin YM

Produse in legatura cu articolul

Soia Boabe Nemodificata Genetic 500g Solaris Plant

Aliment naturist pentru o dieta sanatoasa

Pret: 5.36 RON

Comanda

Grau Bulgur Germinat Granovit 400g Solaris Plant

Aliment naturist pentru o dieta sanatoasa.

Pret: 5.36 RON

Comanda
 

Fulgi de Porumb fara Zahar 250g Solaris Plant

Fulgii de porumb reprezinta una dintre variantele preferate pentru micul dejun, datorita aportului energetic.

Pret: 5.09 RON

Comanda

Fulgi de Orez Integral Granovit 400g Solaris Plant

Fulgii Granovit sunt obtinuti din cereale germinate prin prelucrare la rece. Actiune: Fulgii Granovit reprezinta un aport corect de substante...

Pret: 8.31 RON

Comanda
 
 
 

Comentarii utilizatori

Adauga un comentariu
 
TRIPOD HEALTH 108 (TPH108) - tinctura complexa din 108 plante medicinale

Abonare newsletter


Comenzi telefonice