Armonia naturii

Dumnezeu este lumina

Dumnezeu este mult mai stralucitor decat soarele, dincolo de hotarele intunericului (Bhagavad-Gita VIII, 9), fiind considerat "lumina luminilor" (Bhagavad-Gita VIII,17). Manifestandu-se plenar prin Krishna, Dumnezeu spune despre sine: "Stralucirea din soare care lumineaza intregul Univers, si aceea din luna si din foc - afla ca-i a mea." (Bhagavad-Gita XV, 12)

"Dupa cum soarele singur lumineaza intreaga lume, tot astfel spiritul lumineaza intregul corp." (Bhagavad-Gita XIII, 33) De asemenea, se mai mentioneaza: "Cel care-i luminos... pe care se sprijina lumile si toti locuitorii lor - acela-i Brahma cel nepieritor, acela-i viata. Acela-i adevarul, acela-i nemuritor." (Mundaka-Upanishad 2,2,2)

Dumnezeu este atotstiutor

Krishna ii spune lui Arjuna: "Eu cunosc toate fiintele care au fost, care exista si care se vor ivi, dar pe mine nu ma cunoaste aproape nimeni". (Bhagavad-GitaVII, 26) "El este in acelasi timp cunoasterea (adica stiinta cea mai inalta despre natura divina) si obiectul ei." (Bhagavad-Gita VII,17) Despre Dumnezeu se mai afirma: "Spiritul este acela prin care se cunoaste gustul, mirosul, sunetul, atingerea, iubirea; este oare ceva care sa-i ramana necunoscut? Acesta este Acela (Brahma)". (Katha-Upanishad 4, 3) "El este atotintelept, fiind carmuitorul mintii." (Isa-Upanishad 8)

Dumnezeu este subtil

Ca spirit, Dumnezeu este extrem de fin: "Cel care-i mai subtil decat ceea ce-i subtil." (Bhagavad-Gita VIII, 9) Mundaka-Upanishad il numeste: "infinit de subtil" (Mundaka-Upanishad 1,1,6) si "mai subtil decat ceea ce-i subtil" (Mundaka-Upanishad 2,2,2). Din cauza finetii, el este pur: "Dupa cum eterul, imprastiat pretutindeni, nu e patat din cauza finetii sale extreme, tot astfel spiritul, care sta in toate corpurile, nu e niciodata patat." (Bhagavad-Gita VIII, 32)

Despre puritatea si finetea dumnezeiasca se mai afirma: "dupa cum soarele, care este ochiul intregii lumi, nu e patat de defectele ochiului, care sunt in afara de el, tot asa Spiritul, care este unic si se aflta totdeauna in toate fiintele, nu e niciodata patat de mizeria acestei lumi, fiindca este si in afara acesteia." (Katha-Upanishad 5,11)

Dumnezeu este stapanul suprem al acestui Univers

Denumirea de "suprem" se intalneste adesea in Bhagavad-Gita, ca si aceea de "nepieritor": "Tu esti cel nepieritor si suprem al acestui Univers" (Bhagavad-Gita XI, 18), ii spune Arjuna lui Krishna; iar acesta ii raspunde: "Nu exista altceva mai presus de mine. De mine atarna intregul Univers, ca perlele insirate pe un fir". (Bhagavad-Gita  VII, 7) "Fiindca stau mai presus de ceea ce-i pieritor, mai presus chiar de ceea ce-i nepieritor, eu sunt cunoscut in lume si in Veda ca Spirit Suprem."  (Bhagavad-Gita XV, 18) "Cine vede pe Stapanul Suprem, cum sta acelasi in toate fiintele, nepieritor, acela vede cel mai bine." (Bhagavad-Gita XIII, 27) Se mai mentioneaza: "El e mai presus de toate fiintele." (Isa-Upanishad 8) "Mai presus de Spirit nu mai este nimic; acesta este ultima limita, acesta este tinta suprema." (Katha-Upanishad 3, 11)

Dionisie Areopagitul il numeste pe Dumnezeu: "Cel care este mai presus de orice existenta si cunoastere". (Dionisie Areopagitul, Teologia Mistica I, 1) Tot el mai afirma despre Dumnezeu: "El transcende si timpul, si vesnicia, si pe toate cele din vesnicie, si pe toate cele vremelnice". (Dionisie Areopagitul, Numele Divine V, 10) "Cele mai divine si mai inalte dintre lucrurile vazute si intelese sunt numai niste simboluri care infatiseaza ceea ce se afla mai prejos de acela care le intrece pe toate." (Dionisie Areopagitul, Teologia Mistica I, 3)