
Dupa culoarea pielitei fructelor, se deosebesc soiuri de coacaze albe, de coacaze rosii (ambele apartinand speciei Ribes rubrum, Ribes vulgare) si de coacaze negre, acestea din urma provenind in principal din specia Ribes nigrum.
Coacazele se recolteaza in luna iulie. Intai ajung la maturitate coacazele negre (cu circa 7-10 zile inaintea celor rosii si albe).
Principalele soiuri de coacaze negre sunt: Record, Negre mari, Bogatir, Consort, Baldwin, Mendip Cross, Daniel de Septembrie. Dintre soiurile de Coacaz cu fructe albe mai valoroase sunt: Margaritar, Albe de Olanda si Albe mari, iar dintre cele cu fructe rosii: Rosu timpuriu, Abundent Rosu de Versailles si Rosu de Olanda.
Coacazele contin apa (78,5-87,7%), zaharuri (4,1-8,8%), acizi (1-3,6%, reprezentanti in principal prin acid malic, acid citric si acid tartic), tanin (0,26-0,51%), substante proteice (0,94-1,74%), celuloza (1,43-4,57%), saruri minerale (0,3-0,8%), provitamina A, vitaminele B1, B2, B6, acid pantotenic, vitamina C, vitamina P, vitamina PP, antocian, etc. Coacazele negre se numara intre fructele cele mai bogate in vitaminele C si P. Continutul de vitamina C al coacazelor negre este 65-400 mg la 100 g (mai frecvent 160-190 mg la 100 g), iar al coacazelor albe si rosii de 20-60 mg la 100 g. Coacazele mentin vitamina C in stare stabila (datorita antocianilor) si in forma activa biologic, deoarece nu contin enzima ascorbicoxidaza, care inactiveaza vitamina C, transformand-o in acid dehidroascorbic (forma inactiva). Acest acid lipseste din coacaze. De aceea, ele sunt o sursa excelenta de vitamina C; 80-100% din vitamina C se pastreaza in produsele obtinute din coacaze (suc, sirop, vin).

Analizele efectuate de Tudor A. T. (1989) la 12 soiuri de coacaze negre, rosii si albe, arata ca glucoza si fructoza detin circa 89% din totalul zaharurilor, iar zaharoza 10,2%.
Coacazele negre isi intensifica culoarea in urmatoarele 2-3 zile dupa recoltare, ceea ce constituie un avantaj la valorificarea lor. Dimpotriva, coacazele albe si rosii nu-si mai intensifica culoarea pielitii dupa recoltare.
Incepand dupa 3-4 zile de la recoltare, daca nu se asigura conditii optime de conservare temporara (de 0°C si umiditatea relativa a aerului de 90-95%).
Coacazele albe si rosii, avand un aport echilibrat intre zahar si aciditate, se pot consuma in stare proaspata, sub forma de suc pur sau de suc diluat cu apa (100-500 ml pe zi, in 3-4 reprize), precum si ca jeleu. Ele au efect remineralizant, laxativ, diuretic, depurativ si hemostatic. Ele sunt un decongestionant hepatic. Se recomanda in cazuri de inapetenta, demineralizare, dispepsii (insuficienta sucului gastric), inflamatii digestive si urinare, litiaza urinara, insuficienta hepatica, icter, artrism, reumatism, guta, constipatie, afectiuni febrile.

Coacazele negre, avand gust foxat, se foloseste pentru vin, sirop, peltea. Ele sunt foarte bogate in mangan (0,13 mg la 100g), element chimic care, regleaza activitatea unor hormoni (indeosebi a celor sexuali), participa la formarea sangelui si a laptelui si stimuleaza activitatea sistemului nervos central. Coacazele sunt de asemenea, foarte bogate in magneziu, precum si in fier (0,9 mg la 100g), care le imprima actiune hematopoetica, deci antianemica. Antociantii din coacazele negre sporesc acuitatea vizuala.
Datorita substantelor pectice, taninurilor si sarurilor de potasiu, sucul de coacaze negre are actiune antiinflamatoare, stimuleaza secretia sucului gastric, reduce procesele de putrefactie si mareste diureza, fapt pentru care se foloseste in tratarea colitelor cronice, gastritelor cronice hiperacide, a stomatitelor, a proceselor inflamatorii ale ficatului, a calculozei biliare, a insuficientelor cardio-respiratorii, a aterosclerozei, a unor boli reumatice care insotesc insuficienta cardiaca, precum si pentru prevenirea accidentelor vasculare. Efectul remineralizant si tonic al coacazelor negre se datoreaza bogatiei in vitamina C si in elemente minerale alcalinizante (fosfor, magneziu, calciu).
Avand proprietati antianginoase si febrifuge, coacazele negre se folosesc in tratarea amigdalitei cronice. Consumul lor mai este indicat in hidropizie, scorbut, etc.
Deoarece au continut redus in zaharuri, coacazele pot fi consumate de diabetici.
Pelteaua de coacaze, continand tanin, se foloseste in diaree de fermentatie.
Siropul de coacaze, diluat eventual cu apa, este foarte racoritor in stari febrile infectioase, in cazuri de rujeola (pojar), scarlatina, inflamatii urinare si febre bilioase.
Siropul pectoral se prepara din 250 g coacaze la 1 litru de apa, care se fierb pana scad la jumatate; apoi se adauga o cantitate egala de zahar si se fierb din nou, pana scade la jumatate. Se ia cate o lingurita, la doua ore, in caz de tuse, anghine sau laringite.
Decoctul din coacaze negre 5% este foarte bogat in vitamina C, rutozid, saruri de potasiu, etc. Se foloseste contra arteritei si aterosclerozei. In loc de decoct se poate folosi suc de gem din coacaze.
Frunzele de Coacaz negru, se recolteaza in mai-iunie si se usuca in strat subtire, la umbra si in curent de aer. Se foloseste sub forma de infuzie, decoct si macerat glicerinat.
Infuzia din frunze de Coacaz negru 2-3% are actiune calmanta, hipotensiva si diuretica; se foloseste in urticarie, hipertensiune arteriala, alcoolism, periartrita scapulo-humerala, etc.; se beau cate 100 ml, de doua ori pe zi (dimineata si seara).
Decoctul din frunze de Coacaz negru se prepara dintr-o lingura de frunze uscate la 200 ml apa rece; se fierb 5 minute; se foloseste la dezintoxicarea alcoolicilor, la tratarea intepaturilor de insecte (are actiune calmanta), etc. Contra intepaturilor de insecte se poate freca locul dureros cu frunze de Coacaz strivite.
Maceratul glicerinat din frunze de Coacaz negru este indicat in prostatita, psoriazis, infectii urinare; se obtine prin macerarea la rece a 100 g frunze la un litru de apa care contine 10% glicerina. Se beau 2-3 cani pe zi.
Infuzia din muguri de Coacaz negru, o lingura de muguri la o cana in clocot, are actiune antialergica; se beau 1-2 cani pe zi, in cazuri de rinite, rinosinuzite alergice, episclerita, conjunctiva.
Maceratul glicerinat din muguri de Coacaz negru este indicat in psoriazis, rinite, rinosinuzite alergice, impotenta, etc.
Tinctura din muguri de Coacaz negru se foloseste in tratamentul infectiei urinare, al episcleritei, urticariei, etc. Se prepara din 20% muguri uscati in 100 ml alcool etilic 60%, prin macerat timp de 8-10 zile. Se iau de 3 ori pe zi cate 50 picaturi in putina apa.
sursa: www.ecolife.ro