Un vechi proverb chinez spune ca "remediile si hrana (alimentele) au o origine comuna".
Chinezii vechi numeau ciupercile "elixirul vietii" iar romanii "hrana zeilor" si credeau ca ele apar datorita fulgerelor aruncate de Zeus pe pamant in timpul furtunilor. Egiptenii le considerau un dar al zeului Osiris. Cea mai veche scriere despre ciupercile medicinale este un tratat medical indian datand din 3000 i.H.
In ultimele decenii s-a acordat o importanta crescanda rolului sistemului imun in mentinerea starii de sanatate, in paralel cu cresterea numarului cercetarilor asupra afectiunilor asociate cu disfunctii imune: cancerul, SIDA, hepatitele cronice, sindromul de oboseala cronica etc.
Interesul oamenilor de stiinta s-a indreptat din acest motiv si asupra ciupercilor medicinale folosite de mii de ani in medicina traditionala chineza pentru tratarea multor forme de tulburari imune. Farmacopeea chineza ofera date despre uzul medicinal a peste 100 de specii de ciuperci. Prezentari ale efectelor medicinale ale ciupercilor apar inca din cele mai vechi scrieri ale medicinii traditionale chineze. Astfel, in tratatul "Shen Noug Pen Ts'ao Jing (100-200 d.H.) se descriu Ganoderma lucidum, Poria cocos, Tremella fuciformis si altele. Cea mai renumita lucrare de medicina traditionala chineza, "Pen Ts'ao Kang Mu" redactata de Li Shi-Zhen in timpul dinastiei Ming si publicata in 1575 ofera date despe 20 de specii de ciuperci medicinale si o ciuperca ce paraziteaza larva unei insecte (Cordyceps sinensis). (Bensky si Gamble, 93). Multe din ele stau azi la baza a numeroase remedii produse in special de companiile farmaceutice japoneze, coreene si chineze si sunt folosite in clinica in intreaga lume.
Un principiu fundamental al medicinei orientale este reglarea homeostaziei organismului privit ca intreg. Ciupercile medicinale sunt foarte utile pentru atingerea acestui deziderat, datorita reechilibrarii sistemului imun. In medicina chineza traditionala ciupercile medicinale sunt incadrate in terapia Fu Zheng, omologul imunoterapiei actuale, fiind folosite pentru a creste rezistenta la orice tip de imbolnavire si pentru a normaliza functiile corpului. Ele sunt utilizate pentru a trata deficientele de QI, sange, YIN sau YANG (in special pentru deficitul de YANG al rinichiului).
De-a lungul timpului diverse clase de compusi, cum ar fi unele proteine, peptide, lipopolizaharide, glicoproteine si derivati lipidici au fost clasificate ca fiind substante cu efect asupra sistemului imun. Dintre acestia, polizaharidele sunt in general considerate exemplul clasic de substanta cu actiune imunomodulatoare (pot amplifica sau reduce activitatea sistemului imun in functie de o serie de factori: doza, cale de administrare, timpul si frecventa administrarii, mecanismul si sediul actiunii lor) (Tzianabos, 2000).
Polizaharidele cu actiune imunomodulatoare au fost descoperite in numeroase bacterii cum sunt Streptococcus spp. (acid hialuronic), Bacterioides fragilis (polizaharidul A), Candida albicans (manan) si Saccharomyces cerevisiae. Unele din ele au si actiune antitumorala si citotoxica intensa cum este polizaharidul lui Shear extras din Serratia marcescens (Ooi si Liu, 2000) sau cele din Escherichia coli, Streptococcus pyogenes, Acetobacter xylinum si Salmonella typhimurium, dar din pacate cele mai multe dintre aceste polizaharide bacteriene sunt lipopolizaharide endotoxice si nu pot fi folosite terapeutic usor. (Whistler 1976)
In schimb nici unul dintre compusii activi imunostimulatori de tipul polizaharidelor care sunt prezenti in ciupercile medicinale nu are efecte secundare notabile si pot fi administrate in siguranta chiar si in timpul sarcinii si al alaptarii. De altfel majoritatea acestor ciuperci sunt folosite si alimentar pe scara larga.
Principalele specii de ciuperci medicinale sunt urmatoarele:
Ganoderma lucidum sin. Fomes lucidus fam. Polyporaceae (Ganodermataceae) - lingura zanei (rom.); rei-shi (japon.) sau chinez, Ling-zhi (chin.); ciuperca nealimentara, folosita doar pentru calitatile sale medicinale speciale
Lentinus (Lentinula) edodes fam. Polyporaceae - shii-take (japon.); ciuperca alimentara
Phellinus linteus fam. Hymenochaetaceae
Poria cocos fam. Polyporaceae
Auricularia auricula fam. Auriculariaceae - Urechea lui Iuda, Burete de soc
Hericium erinaceus fam. Hydnaceae (Hericiaceae)
Grifola frondosa fam. Polyporaceae - maitake (japon.)
Flammulina velutipes fam. Tricholomataceae - Ghebe de toamna
Pleurotus ostreatus fam. Pleurotaceae - Pastrav de fag (rom.)
Trametes (Coriolus) versicolor fam. Polyporaceae - Iasca de cioata a foioaselor; ciuperca nealimentara
Tremella fuciformis fam. Tremellaceae
Schizophyllum commune fam. Pleurotaceae
Agaricus bisporus fam. Agaricaceae - Ciupercile crimini
Agaricus blazei fam. Agaricaceae - hime matsutake (japon.)
sursa:
www.ayurvedaromania.ro