Acasa Sfatul medicului Tratamente Articole Umor... natural Glosar Linkuri utile Astrolog
Home I Articole I Yoga I Calea spre inima transcendentei (ii)
Calea spre inima transcendentei (II)
Data aparitiei: 05.05.2008
Abhinavagupta este cel mai mare maestru al sivaismului casmirian, fiind considerat de discipolii sai o incarnare a lui Siva. Maestru spiritual si erudit in doctrinele mistice, in filosofie, estetica si poezie, in muzicologie si dramaturgie, invatat al tuturor scolilor tantrice, fiinta sa extraordinara continua sa fascineze si astazi, cand traditia sivaismului casmirian reinvie in Romania. El a studiat la picioarele multor maestri ai vremii si atat de mari i-au fost umilinta si devotiunea, incat acestia i-au destainuit toate cunostintele lor.
Icoana unui chip de maestru
"Fie ca supremul Daksinamurti, in forma lui, sa ne protejeze pe noi toti. Ochii sai sunt cuprinsi de beatitudine spirituala. Centrul fruntii sale este in mod clar marcat de trei linii trasate cu cenusa sacra (bhasman). Parul sau bogat este strans cu o ghirlanda de flori. Urechile sale arata minunat cu rudraksa. Barba sa este lunga si are corpul armonios. Gatul sau negru, uns cu pasta de camfor, mosc, santal, sofran arata foarte frumos. Cordonul sau sacru (yajnopavita) nu este strans prea tare. Este imbracat in haine de matase, albe precum razele lunii, si este asezat in virsana pe o perna moale, pe un tron de aur, intr-un baldachin impodobit cu siraguri de perle, intr-o incapere plina cu cristale, impodobita cu picturi, mirosind extrem de suav si dulce datorita ghirlandelor si florilor, aromelor si lampilor, parfumata cu santal, in care rasuna in mod constant muzica instrumentala si vocala si in care sunt numai yoghini si siddha-si cu realizari spirituale recunoscute. El este inconjurat de toti discipolii sai, printre care se afla si Ksemaraja. Ei sunt cu mintea perfect concentrata, asezati la picioarele sale si scriind tot ce spune. Alaturi sunt doua femei, fiecare dintre ele tinand cate un ulcior plin cu apa si o cutie plina cu betel in mana dreapta, precum si fructe de lamaie si flori de lotus in mana stanga. Mana sa dreapta, tinand rozariul, se odihneste pe coapsa sa dreapta, iar degetele realizeaza un gest ce indica atingerea realizarii ultime (jnana-mudra). El canta la vina cu varfurile degetelor de la mana stanga, ca de lotus."
O autoritate spirituala si culturala
In trei din operele sale, Abhinavagupta mentioneaza data compunerii lor: "Krama Stotra", "Brhati Vimarsini" si "Bhairava Stava". Analizand aceste date, putem spune ca activitatea literara a lui Abhinavagupta a durat cel putin 25 de ani (990-1015). In aceasta perioada, Abhinavagupta scrie cel putin 40 de lucrari. Iata numele catorva dintre ele:
1. "Bodhapancadasika", un mic poem din care primele cincisprezece strofe enunta principiile de baza ale sivaismului casmirian, iar ultima strofa prezinta scopul compunerii acestui poem care a fost scris pentru a permite elevilor lui Abhinavagupta sa inteleaga principiile de baza ale sivaismului.
2. "Malini Vijaya Tantram", numita si "Sripurvasastram".
3. "Paratrimsika Vivarana" – un comentariu al versurilor de incheiere din "Rudrayamala Tantra", care este una din cele 64 de Tantra-e Advaita.
4. "Tantraloka" (Lumina divina calauzitoare a Tantra-ei) este cea mai mare dintre operele lui Abhinavagupta si lucrarea sa fundamentala, o capodopera a spiritualitatii sivaite. Este numita "Tantraloka", deoarece ghideaza si ilumineaza cautatorul aflat pe calea indicata de Tantra-e. Scrierea lui "Tantraloka" a fost o opera uriasa, pentru ca Abhinava a urmarit si a reusit intr-un mod genial sa acopere vasta panorama a literaturii tantrice. Din lucrare apare o uluitoare unitate subtila de scop si metoda de prezentare, ce strabate "Tantraloka" in intregul sau, fara a afecta diversitatea de continut. Cartea contine 37 de capitole (Ahnika) si a fost publicata cu comentariul lui Jayaratha ("Tantraloka-viveka"). Subiectele discutate in "Tantraloka" sunt: 1) cauza inlantuirii, 2) caile Eliberarii, 3) cunoasterea, ca opusul ignorantei, 4) conceptul de Moksa, 5) realitatea ultima a lumii obiective, 6) manifestarea universului, 7) Bimba-pratibimba Vada, 8) ritualurile sivaite, 9) note biografice.
5. "Tantra Sara"
6. "Tantra Vatadhanika" – doua rezumate ale lui "Tantraloka".
7. "Dhvanyaloka Locanam" – faimosul comentariu al lui Abhinavagupta la lucrarea "Dhvanyaloka" a lui Anandavardhana.
8. "Abhinava Bharati" – comentariul lui Abhinavagupta, numit si "Natyaveda-Vivrti", la "Natyasastra" lui Bharata. Din studierea acestui comentariu se pot obtine informatii si cunostinte despre diverse opere dramatice care s-au pierdut.
9. "Bhagavadgitartha Sangraha" – nu este un comentariu obisnuit al lui "Bhagavad-Gita", ci un sumar al ideilor cuprinse in ea. Este o lucrare importanta, deoarece Abhinavagupta priveste Gita din punctul de vedere al traditiei sivaite.
10. "Paramarthasara" – un sumar al principiilor esentiale ale sistemului Trika. Abhinavagupta ne spune ca aceasta lucrare este o adaptare a lui "Adhara Karika" a lui Sesa (numit si Adhara Bhagavan sau Ananta Natha).
11. "Isvara Pratyabhijna-Vivrti-Vimarsini" – o expunere a "Vivrti"-ului scris de Utpalacarya la propria sa "Pratyabhijna-karika".
12. "Isvara Pratyabhijna Vimarsini" – comentariul lui Abhinavagupta la "Pratyabhijna-karika" a lui Utpaladeva. Aceasta opera trateaza in detaliu scoala Pratyabhijna.
13. "Paryanta Pancasika" – un sumar al principiilor de baza ale sistemului Kaula. In aceasta lucrare, Abhinavagupta mentioneaza 37 de categorii (tattva-e), nu 36, cea de-a 37-a fiind cea de Bhairava, numita si Anuttara in sistemul Kaula. Abhinavagupta afirma ca toate caile spirituale sunt o manifestare a Supremului Divin si pot duce aspirantul hotarat si total daruit la scopul propus. El spune ca, in functie de caracteristicile si predispozitiile fiecarui aspirant, trebuie aleasa calea care i se potriveste cel mai bine.
14. "Ghatakarpara Kulaka Vivrti" – un comentariu al lui Abhinavagupta la un poem cu 20 de strofe, "Ghatakarpara Kulaka", atribuit poetului Kalidasa.
In plus fata de aceste 14 opere, dr. K.C. Pandey a tiparit noua poeme (stotra) ale lui Abhinavagupta. Acestea sunt: "Anuttarastika", "Paramartha Dvadasika", "Paramartha-carca", "Mahopadesavimsatikam", "Kramastotra", "Bhairava Stava", "Dehastha Devata-cakra Stotra", "Anubhava Nivedana", "Rahasya Pancadasika".
Astfel, avem douazeci si trei de opere ale lui Abhinavagupta, intr-o forma tiparita. Mai exista trei lucrari ale sale sub forma de manuscris: "Tantroccaya", "Bimba-Pratibimba Vada", "Anuttara Tattva Vimarsini Vrtti".
Mai exista alte paisprezece lucrari ale lui Abhinavagupta care nu sunt cunoscute, dar la care el face referire in alte lucrari ale sale.
Maestrii Saiva ai Casmirului il considera pe Abhinavagupta o autoritate absoluta in filosofie si ritualuri. Studentii artei poetice nu ii contesta cuvintele in ceea ce priveste arta, iar Darsanika-sii (ganditorii filosofi) il privesc pe Abhinavagupta ca pe un exponent al sistemului Pratyabhijna. Daca privim operele Marelui Maestru ca pe un tot unitar, ne apare foarte clar efortul sau urias de a folosi fiecare activitate a vietii ca pe un mijloc de realizare a Constiintei Universale, care se exprima pe ea insasi in orice nume si forme ale vietii, caci, pentru Abhinavagupta, Supremul Dumnezeu este si imanent si transcendent.
Tot ceea ce am expus pana acum ne demonstreaza faptul ca Abhinavagupta a fost un prolific autor care a abordat subiecte foarte variate, aducand multe contributii originale. A fost un mare maestru yoghin, care a practicat el insusi ritualurile tantrice ale sistemelor Krama si Kaula. Indiferent de sistemul pe care l-a abordat, el a avut nu numai autoritatea sastra-elor, dar si forta propriilor sale experiente spirituale.
Abhinavagupta a fost cel mai mare maestru al sivaismului monistic din Casmir. Locul sau in sistemul casmirian este comparabil cu cel al marelui Sri Sankaracarya in cadrul sistemului Advaita Vedanta.
sursa: www.luxsublima.ro
Icoana unui chip de maestru
"Fie ca supremul Daksinamurti, in forma lui, sa ne protejeze pe noi toti. Ochii sai sunt cuprinsi de beatitudine spirituala. Centrul fruntii sale este in mod clar marcat de trei linii trasate cu cenusa sacra (bhasman). Parul sau bogat este strans cu o ghirlanda de flori. Urechile sale arata minunat cu rudraksa. Barba sa este lunga si are corpul armonios. Gatul sau negru, uns cu pasta de camfor, mosc, santal, sofran arata foarte frumos. Cordonul sau sacru (yajnopavita) nu este strans prea tare. Este imbracat in haine de matase, albe precum razele lunii, si este asezat in virsana pe o perna moale, pe un tron de aur, intr-un baldachin impodobit cu siraguri de perle, intr-o incapere plina cu cristale, impodobita cu picturi, mirosind extrem de suav si dulce datorita ghirlandelor si florilor, aromelor si lampilor, parfumata cu santal, in care rasuna in mod constant muzica instrumentala si vocala si in care sunt numai yoghini si siddha-si cu realizari spirituale recunoscute. El este inconjurat de toti discipolii sai, printre care se afla si Ksemaraja. Ei sunt cu mintea perfect concentrata, asezati la picioarele sale si scriind tot ce spune. Alaturi sunt doua femei, fiecare dintre ele tinand cate un ulcior plin cu apa si o cutie plina cu betel in mana dreapta, precum si fructe de lamaie si flori de lotus in mana stanga. Mana sa dreapta, tinand rozariul, se odihneste pe coapsa sa dreapta, iar degetele realizeaza un gest ce indica atingerea realizarii ultime (jnana-mudra). El canta la vina cu varfurile degetelor de la mana stanga, ca de lotus."
O autoritate spirituala si culturala
In trei din operele sale, Abhinavagupta mentioneaza data compunerii lor: "Krama Stotra", "Brhati Vimarsini" si "Bhairava Stava". Analizand aceste date, putem spune ca activitatea literara a lui Abhinavagupta a durat cel putin 25 de ani (990-1015). In aceasta perioada, Abhinavagupta scrie cel putin 40 de lucrari. Iata numele catorva dintre ele:
1. "Bodhapancadasika", un mic poem din care primele cincisprezece strofe enunta principiile de baza ale sivaismului casmirian, iar ultima strofa prezinta scopul compunerii acestui poem care a fost scris pentru a permite elevilor lui Abhinavagupta sa inteleaga principiile de baza ale sivaismului.
2. "Malini Vijaya Tantram", numita si "Sripurvasastram".
3. "Paratrimsika Vivarana" – un comentariu al versurilor de incheiere din "Rudrayamala Tantra", care este una din cele 64 de Tantra-e Advaita.
4. "Tantraloka" (Lumina divina calauzitoare a Tantra-ei) este cea mai mare dintre operele lui Abhinavagupta si lucrarea sa fundamentala, o capodopera a spiritualitatii sivaite. Este numita "Tantraloka", deoarece ghideaza si ilumineaza cautatorul aflat pe calea indicata de Tantra-e. Scrierea lui "Tantraloka" a fost o opera uriasa, pentru ca Abhinava a urmarit si a reusit intr-un mod genial sa acopere vasta panorama a literaturii tantrice. Din lucrare apare o uluitoare unitate subtila de scop si metoda de prezentare, ce strabate "Tantraloka" in intregul sau, fara a afecta diversitatea de continut. Cartea contine 37 de capitole (Ahnika) si a fost publicata cu comentariul lui Jayaratha ("Tantraloka-viveka"). Subiectele discutate in "Tantraloka" sunt: 1) cauza inlantuirii, 2) caile Eliberarii, 3) cunoasterea, ca opusul ignorantei, 4) conceptul de Moksa, 5) realitatea ultima a lumii obiective, 6) manifestarea universului, 7) Bimba-pratibimba Vada, 8) ritualurile sivaite, 9) note biografice.
5. "Tantra Sara"
6. "Tantra Vatadhanika" – doua rezumate ale lui "Tantraloka".
7. "Dhvanyaloka Locanam" – faimosul comentariu al lui Abhinavagupta la lucrarea "Dhvanyaloka" a lui Anandavardhana.
8. "Abhinava Bharati" – comentariul lui Abhinavagupta, numit si "Natyaveda-Vivrti", la "Natyasastra" lui Bharata. Din studierea acestui comentariu se pot obtine informatii si cunostinte despre diverse opere dramatice care s-au pierdut.
9. "Bhagavadgitartha Sangraha" – nu este un comentariu obisnuit al lui "Bhagavad-Gita", ci un sumar al ideilor cuprinse in ea. Este o lucrare importanta, deoarece Abhinavagupta priveste Gita din punctul de vedere al traditiei sivaite.
10. "Paramarthasara" – un sumar al principiilor esentiale ale sistemului Trika. Abhinavagupta ne spune ca aceasta lucrare este o adaptare a lui "Adhara Karika" a lui Sesa (numit si Adhara Bhagavan sau Ananta Natha).
11. "Isvara Pratyabhijna-Vivrti-Vimarsini" – o expunere a "Vivrti"-ului scris de Utpalacarya la propria sa "Pratyabhijna-karika".
12. "Isvara Pratyabhijna Vimarsini" – comentariul lui Abhinavagupta la "Pratyabhijna-karika" a lui Utpaladeva. Aceasta opera trateaza in detaliu scoala Pratyabhijna.
13. "Paryanta Pancasika" – un sumar al principiilor de baza ale sistemului Kaula. In aceasta lucrare, Abhinavagupta mentioneaza 37 de categorii (tattva-e), nu 36, cea de-a 37-a fiind cea de Bhairava, numita si Anuttara in sistemul Kaula. Abhinavagupta afirma ca toate caile spirituale sunt o manifestare a Supremului Divin si pot duce aspirantul hotarat si total daruit la scopul propus. El spune ca, in functie de caracteristicile si predispozitiile fiecarui aspirant, trebuie aleasa calea care i se potriveste cel mai bine.
14. "Ghatakarpara Kulaka Vivrti" – un comentariu al lui Abhinavagupta la un poem cu 20 de strofe, "Ghatakarpara Kulaka", atribuit poetului Kalidasa.
In plus fata de aceste 14 opere, dr. K.C. Pandey a tiparit noua poeme (stotra) ale lui Abhinavagupta. Acestea sunt: "Anuttarastika", "Paramartha Dvadasika", "Paramartha-carca", "Mahopadesavimsatikam", "Kramastotra", "Bhairava Stava", "Dehastha Devata-cakra Stotra", "Anubhava Nivedana", "Rahasya Pancadasika".
Astfel, avem douazeci si trei de opere ale lui Abhinavagupta, intr-o forma tiparita. Mai exista trei lucrari ale sale sub forma de manuscris: "Tantroccaya", "Bimba-Pratibimba Vada", "Anuttara Tattva Vimarsini Vrtti".
Mai exista alte paisprezece lucrari ale lui Abhinavagupta care nu sunt cunoscute, dar la care el face referire in alte lucrari ale sale.
Maestrii Saiva ai Casmirului il considera pe Abhinavagupta o autoritate absoluta in filosofie si ritualuri. Studentii artei poetice nu ii contesta cuvintele in ceea ce priveste arta, iar Darsanika-sii (ganditorii filosofi) il privesc pe Abhinavagupta ca pe un exponent al sistemului Pratyabhijna. Daca privim operele Marelui Maestru ca pe un tot unitar, ne apare foarte clar efortul sau urias de a folosi fiecare activitate a vietii ca pe un mijloc de realizare a Constiintei Universale, care se exprima pe ea insasi in orice nume si forme ale vietii, caci, pentru Abhinavagupta, Supremul Dumnezeu este si imanent si transcendent.
Tot ceea ce am expus pana acum ne demonstreaza faptul ca Abhinavagupta a fost un prolific autor care a abordat subiecte foarte variate, aducand multe contributii originale. A fost un mare maestru yoghin, care a practicat el insusi ritualurile tantrice ale sistemelor Krama si Kaula. Indiferent de sistemul pe care l-a abordat, el a avut nu numai autoritatea sastra-elor, dar si forta propriilor sale experiente spirituale.
Abhinavagupta a fost cel mai mare maestru al sivaismului monistic din Casmir. Locul sau in sistemul casmirian este comparabil cu cel al marelui Sri Sankaracarya in cadrul sistemului Advaita Vedanta.
sursa: www.luxsublima.ro
Tipareste Recomanda trimite prin YM
- Alte articole in legatura:
- Calea spre inima transcendentei (I)
- Un mare yoghin indian reface teoria revolutionista a lui Darwin
- Kriya Yoga - Deschiderea centrilor de forta
- Influentele respiratiei asupra fiintei umane
- Importanta respiratiei - aerul ca hrana
- Cei sapte centrii subtili de forta - CHAKRA-ele (I)
- Cei sapte centrii subtili de forta - CHAKRA-ele (II)
- Hatha Yoga - special pentru femei
- Etapele sistemului Hatha-Yoga
- Hatha Yoga in lumea occidentala
- Cele mai citite articole:
- Ayurveda - Scop si obiective
- NOU! TERAPIA CU APA DE IZVOR
- Curs intensiv - Ayurveda
- Pulberile din plante medicinale
- Cele trei cerinte fundamentale pentru a avea o viata sanatoasa
- Armonizarea polara cu ajutorul plantelor vindecatoare
- Fructele uscate in dieta ayurvedica
- Starea de ARMONIE in viziunea sistemului Ayurveda
- Trupul si mintea
- Vitaminele - sursa vietii
Comentarii utilizatori
