Acasa Sfatul medicului Tratamente Articole Umor... natural Glosar Linkuri utile Astrolog

Home I Articole I Yoga I Calea spre inima transcendentei (i)

Calea spre inima transcendentei (I)

Data aparitiei: 24.04.2008

AbhinavaguptaAbhinavagupta este cel mai mare maestru al sivaismului casmirian, fiind considerat de discipolii sai o incarnare a lui Siva. Maestru spiritual si erudit in doctrinele mistice, in filosofie, estetica si poezie, in muzicologie si dramaturgie, invatat al tuturor scolilor tantrice, fiinta sa extraordinara continua sa fascineze si astazi, cand traditia sivaismului casmirian reinvie in Romania. El a studiat la picioarele multor maestri ai vremii si atat de mari i-au fost umilinta si devotiunea, incat acestia i-au destainuit toate cunostintele lor.

Sivaismul casmirian este considerat de multi cercetatori ca fiind cea mai veche credinta de pe glob. "Mladitele" sale au aparut in forme diferite pe tot cuprinsul globului. In India, exista azi trei forme principale de sivaism: Vira-Saiva in Deccan-Karnataka, Saiva-Siddhanta in Tamila-Nadu si Advaita-Saiva in Casmir. Aceste sisteme au unele caracteristici comune, dar sunt totusi diferite.

Credinta in Siva este comuna tuturor traditiilor sivaite. Unul dintre cei mai mari zei ai hinduismului, Siva, mai este numit si Mahadeva – "Dumnezeul suprem", Paramesvara – "Stapanul Suprem", Sankara – "Cel care aduce pacea", Sambhu – "Cel care imparte norocul, cel binevoitor" si, in mod deosebit, este numit si Bhairava – "Cel teribil".

Siva este zeul care uneste toate contrariile. El este marele creator si distrugator, marele ascet si yoghin si simultan iubitul divin care este permanent strans unit cu energia sa (Sakti). El este Cel de neatins, Transcendentul (numit anuttara in scoala Trika), fiind simultan si cel care patrunde prin fiinta sa intreg Universul, Imanentul (visvamaya). El este neclintit, ca un yoghin pe varfurile Himalayei sau danseaza intr-un ritm frenetic dansul cosmic care creeaza toate lumile (Siva Nataraja).

Numele de "Sivaism casmirian" desemneaza scoala non-dualista a sivaismului din Casmir, stat situat in nord-estul Indiei. Invatatorii acestei scoli nu au folosit totusi aceasta denumire, ci alte nume, precum Sivadvaita – invatatura non-dualitatii lui Siva, Trika – tripla invatatura, Svatantryavada – invatatura deplinei libertati divine, Bhairavasastra – traditia Supremei Divinitati Bhairava, sau o denumire pe care o consideram cu adevarat emblematica, Pratyabhijna – doctrina recunoasterii. Aceasta ultima denumire desemneaza si unul din sistemele cuprinse in aceasta scoala, care se adauga la Spanda – "doctrina supremei rezonante", Kula (Kaula) – scoala familiei spirituale" si Krama – "scoala ascensiunii gradate".

Exponentii sivaismului casmirian, in special Abhinavagupta, au explicat toate punctele de baza ale Tantrismului, atat in aspectele lor practice, cat si in cele teoretice. Ei au dus filosofia tantrica la perfectiune. Astfel, putem spune fara sa gresim ca sivaismul casmirian este o culme spirituala a traditiei tantrice sau o esenta a tantrismului si, chiar mai mult, o culme a spiritualitatii.

Sa urmarim acum firul traditiei spirituale careia i-a apartinut Marele Maestru, prezentand, de asemenea, date despre viata si opera sa. Spre deosebire de alti maestri, Abhinavagupta face referire la viata sa si la inaintasii sai in doua din operele sale: Tantraloka si Paratrimsikavivarana. In unele lucrari, el mentioneaza numele Maestrilor sai si subiectele studiate cu acestia.

Abhinavagupta il mentioneaza pe Atrigupta din Agastyagotra ca cel mai vechi inaintas al sau. Atrigupta a locuit in Antarvedi, intre Gange si Yamuna, si a fost un brahman erudit, dobandind o cunoastere profunda in multe domenii, in special in Saiva Sastra. Regele Lalitaditya al Casmirului a fost foarte impresionat de eruditia lui Atrigupta si l-a invitat pe acesta in Casmir. Regele a dispus construirea unei case pentru Atrigupta si Varahagupta, bunicul lui Abhinavagupta. Varahagupta a fost, de asemenea, un mare invatat si adorator al lui Siva. Tatal lui Abhinavagupta s-a numit Narasimhagupta si a fost un mare invatat care cunostea profund toate scrierile sacre (Sastra). Mama lui Abhinava, Vimalakala, era o femeie foarte credincioasa. Narasimhagupta si Vimalakala au alcatuit un cuplu fericit si daruit cu totul lui Siva. Abhinavagupta se naste asadar in aceasta familie in anul 950.

Binecuvantat de cea mai inalta gratie divina

Realizarile intelectuale, spirituale si yoghine ale lui Abhinavagupta au fost deosebite, si insasi nasterea sa sprijina aceasta afirmatie, dintr-un punct de vedere tantric. In primul vers din Tantraloka, care se refera la parintii sai, Abhinavagupta sugereaza calitatea sa de Yoginibhu (nascut din yogini – femeie care practica yoga). Yoginibhu este un concept tipic scolii Kaula a sivaismului casmirian. Cand cei doi parinti se unesc sexual identificandu-se cu Siva si respectiv cu Sakti, copilul care se va naste va fi o incarnare a lui Siva si este numit Yoginibhu (Tantraloka 29.162-63).

Astfel exista o relatie foarte sugestiva intre nasterea lui Abhinavagupta si opera sa fundamentala, Tantraloka. Acest punct de vedere este intarit de o observatie a lui Jayaratha (faimosul comentator al textului Tantraloka). In acest text, dicutand despre cele noua tipuri de coborare a gratiei divine (Saktipata), Abhinavagupta enumera caracteristicile unui aspirant asupra caruia coboara Madhyativrasaktipata (13.214-215), caracteristici amintite si in Sripurvasastra:

1. Credinta nezdruncinata in Dumnezeu;

2. Folosirea eficienta si deplina a tuturor mantra-elor;

3. Controlul perfect asupra tuturor principiilor obiective;

4. Realizarea cu succes a tuturor activitatilor;

5. Creativitatea poetica;

6. Cunoasterea spontana a oricarei discipline.

Jayaratha arata ca toate aceste semne erau prezente si dezvoltate in cel mai inalt grad la Abhinavagupta (Tantraloka-viveka, VIII, pag. 137). Despre el se stie, de asemenea, ca a primit cea mai inalta gratie divina, a lui Tripura Sundari, care permite ramanerea in viata (exista unele forme ale gratiei care genereaza trecerea fiintei in lumile subtile instantaneu sau in cateva zile, prin intrarea in Mahasamadhi).

Se spune ca Abhinavagupta, dupa ce si-a terminat ultima sa lucrare asupra sistemului Pratyabhijna, a intrat in pestera lui Bhairava, langa localitatea Mangam, impreuna cu 1200 de discipoli, pentru ca mai apoi sa dispara pentru totdeauna impreuna cu ei.

Madhuraja, un discipol direct al lui Abhinavagupta, se refera la puterea miraculoasa de acordare a gratiei (Saktipata) a Maestrului sau. El a scris o stotra numita Gurunathaparamarsa, ca elogiu adus lui Abhinavagupta, pe care o incheie cu urmatoarele cuvinte: "Nu am facut nici un efort pentru a invata Veda sau Vedanta. Nu am nici o cunostinta si nu am practicat nici o sadhana. Totusi, Guru-l meu mi-a inlaturat ignoranta intr-o asa masura, incat pot intelege si retine in inima mea invataturile lui. Chiar si fara a transmite direct anumite invataturi, Maestrul perfect poate sa acorde fiintelor umane, starea divina de uniune cu Siva."

Aici, Madhuraja sugereaza foarte clar cum Guru-l sau, Abhinavagupta, i-a transmis starea de realizare spirituala, prin gratia sa (Saktipata).

Abhinavagupta a realizat starea suprema de Jivanmukta (eliberat in viata), si in lumina acestei realizari supreme si-a creat opera. In doua din stotra-ele sale, Paramarthadvadasika si Anubhavanivedanam, Abhinavagupta insusi ne sugereaza faptul ca a atins desavarsirea spirituala.

Pe baza faptului ca a creat expuneri extensive ale diverselor opere ale sivaismului monist si ca a obtinut o realizare spirituala exceptionala, Abhinavagupta a fost recunoscut drept conducator spiritual al tuturor gruparilor sivaite. Exista o referire la acest lucru in Gurunathaparamarsa a marelui yoghin Madhuraja. Din aceasta se deduce ca toti siddha-sii si yogini-ele din Casmir aveau o mare admiratie pentru Abhinavagupta si l-au recunoscut ca Acarya (Maestru Invatator) al tuturor scolilor sivaite: Siddhanta, Vðma, Yðmala, Bhairava, Kula, Trika si Ekavira.

In conformitate cu Tantraloka, Abhinavagupta nu a fost numele sau real, ci un titlu primit de la maestrii si invatatorii sai, ca recunoastere a devotiunii sale nemarginite catre Siva si a puterii sale uimitoare de contemplare a Supremului Siva:

"Aceasta este opera scrisa de Abhinavagupta, astfel numit de maestrii sai." (Tantraloka, 1.20)

Acest lucru era deja subliniat in Tantraloka, 1.16, unde, in conformitatate cu Jayaratha, comentatorul lui Tantraloka, numele sau denota autoritate spirituala (Tantraloka-viveka, I, pag. 34). Abhinavagupta repeta si el acest lucru: el se numeste pe sine insusi "competent". (Tantraloka, 4.278)

Abhinavagupta este mentionat de autori mai recenti ca Abhinavaguptapada, cuvantul pada fiind folosit aici pentru a indica recunoasterea spirituala. Cuvantul Guptapada inseamna "sarpe" sau Sesa. Astfel, Abhinavaguptapada poate sa insemne "o noua incarnare a lui Sesa". Patanjali, autorul lui Vyakarana Mahabhasya, este considerat o incarnare a lui Sesa. Abhinavagupta cunostea foarte bine gramatica. El a studiat Mahabhasya cu tatal sau, iscusinta sa uluitoare la gramatica fiind evidenta la fiecare pas in operele sale. Astfel, pentru a indica aceasta cunoastere remarcabila a gramaticii, a fost numit Abhinavagupta.

Abhinavagupta a avut o nepotolita sete de invatatura. El a studiat diferite sastra-e cu numerosi maestri, si pentru acest lucru s-a deplasat si in afara Casmirului.

Se pare ca Abhinavagupta a trebuit sa faca fata unor critici acerbe din cauza ca a studiat cu mai multi maestri (Tantraloka, 13.349-350). El citeaza din Matasastra de doua ori in Tantraloka, spunand ca, precum o albina zboara din floare in floare pentru a culege nectarul, tot asa, aspirantul spiritual, dornic de cunoastere, trebuie sa soarba invatatura mai multor maestri. El insusi a studiat cu invatatori Vaisnava, budisti, cu sivaiti Siddhanta si cu maestri Trika.

Totusi, merita sa mentionam ca, dupa cum spune si Madhuraja in Gurunathaparamarsa, Abhinavagupta a trait ca un print, si nu ca un calugar cersetor. Aceasta demonstreaza ca el a trait perfect detasat de lucrurile lumesti, o detasare spirituala si lipsita de orice extremism.

Invatatorii lui Abhinavagupta pot fi grupati in doua mari categorii: Mathikaguru-si (maestri reprezentand o anumita scoala spirituala) si Jnanaguru-si (maestri predand cunostinte de natura generala). Desi pe deplin satisfacut de preceptele din Saiva Sutras, el a studiat, dupa cum am mai spus, si cu invatatori budisti, jainisti si visnuiti.

sursa: www.luxsublima.ro

Tipareste Recomanda trimite prin YM

 
 

Comentarii utilizatori

Adauga un comentariu
 
Intreaba astrologul - sectiune interactiva

Abonare newsletter